114889 – 25112012 – Analiştii din industrie speră ca noul pact intitulat Protocol privind Eliminarea Comerţului Ilicit cu Produse din Tutun, semnat de 176 de ţări, să consolideze cooperarea regională împotriva comerţului ilegal de tutun.
Documentul a fost adoptat prin consens general la reuniunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care a avut loc în 12 noiembrie în Coreea de Sud, potrivit SETimes. Acesta prevede ca ţările participante să îşi standardizeze eforturile împotriva acestui tip de comerţ prin controlul reţelei de aprovizionare şi dezvoltarea iniţiativelor transfrontaliere de aplicare a legii.
Comerţul ilicit cu produse din tutun este o problemă globală, care afectează regiunile din întreaga lume, din Balcani până în Orientul Mijlociu şi Asia. În contextul în care 11,6% din piaţa mondială a ţigărilor este ilicită, venituri fiscale în valoare de cel puţin 32 de miliarde de euro se pierd anual din cauza comerţului subteran, afirmă Uniunea Internaţională împotriva Tuberculozei şi Bolilor Pulmonare.
Noyan Gurel, directorul executiv al companiei de tutun Sunel din Turcia, a declarat că noul tratat reprezintă o victorie pentru sănătatea publică şi echitatea economică.
„Eliminarea tuturor formelor de comerţ ilicit cu produse din tutun şi crearea unui sistem global de urmărire constituie o componentă esenţială a luptei împotriva comerţului ilegal şi contrafacerii de astfel de produse”, a declarat Gurel. „Acesta va servi atât cerinţelor de sănătate publică, cât şi protejării drepturilor companiilor de tutun înregistrate”.
Gurel a adăugat că intensificarea eforturilor transfrontaliere de aplicare a legii ar putea avea avantajul suplimentar de a perturba fluxurile de numerar către organizaţiile ilegale.
„Comerţul ilegal şi contrafacerile au devenit treptat un sector monstru, liber de orice control şi supraveghere. În plus, nimeni nu ştie unde se scurg aceste sume uriaşe de bani”, a spus aceasta.
Conform datelor recente, piaţa ilicită de tutun din Turcia este cea de-a zecea ca mărime din lume, acoperind 10,5% din comerţul mondial subteran. Ţigările sunt deseori introduse ilegal în ţară din nordul Irakului şi din Federaţia Rusă.
Ankara şi-a intensificat măsurile de aplicare a legii din 2011, confiscând 1,6 milioane de pachete de ţigări în primele opt luni din 2012, potrivit ministerului vămilor şi comerţului. Poliţia turcă foloseşte o nouă generaţie de timbre fiscale digitale de înaltă tehnologie, cu cerneală invizibilă şi un cod secret cu date pentru fiecare pachet, pentru a verifica dacă produsele sunt originale.
Ţările din Balcani nu sunt scutite de această problemă, întrucât poziţia lor geografică le face ţări ideale de tranzit spre Europa de Vest şi lume.
Macedonia, ţară semnatară a noii convenţii, a depus în ultimii ani eforturi intense pentru stoparea acestui comerţ. Cu şase ani în urmă, un sfert din ţigările vândute în ţară proveneau din surse ilegale, dar ponderea a scăzut la mai puţin de 6% în prezent. În comparaţie cu Macedonia, aproximativ 20% din ţigările vândute în Balcani provin de pe piaţa neagră.
Autorităţile de la Skopie îşi continuă operaţiunile de aplicare a legii pentru a opri contrabanda, în special din Bulgaria şi Grecia. Succesele repurtate au crescut cu 80% veniturile bugetare obţinute din impozitele pe vânzările de ţigări.
La fel ca şi omologii lor turci, fabricanţii de tutun din Macedonia susţin înăsprirea controlului asupra comerţului ilicit.
„Noi nu facem nimic ilegal. Dacă ei impun un control mai strict asupra contrabandei, înseamnă că vom avea în sfârşit şansa să combatem piaţa neagră, care ne afectează şi pe noi”, a declarat Arben Ismaili, un cultivator macedonean de tutun.
Piaţa neagră de ţigări din România a crescut la peste 14% din comerţul naţional total de tutun în septembrie, potrivit ultimului studiu al firmei Novel Research din Bucureşti.
Deşi aceasta reprezintă o creştere faţă de procentul de 12,9% înregistrat în timpul verii, acesta este semnificativ mai scăzut faţă de vârful de 30% din ianuarie 2010, care a fost redus prin măsuri mai agresive împotriva contrabandei.
Potrivit experţilor, o creştere de 1% a pieţei negre a ţigărilor se soldează cu prejudicierea bugetului de stat cu 30 milioane de euro sub formă de impozite neplătite, ceea ce înseamnă că înăsprirea măsurilor de către autorităţile de la Bucureşti a generat beneficii economice considerabile.
Principala sursă de ţigări ilegale din România sunt magazinele duty-free, iar aproximativ 26,7% din produsele traficate provin din Moldova.
Potrivit OMS, 35% din ţigările consumate în Bosnia şi Herţegovina (BiH) provin de pe pieţele ilegale. Poliţia declară că majoritatea sunt introduse ilegal în ţară din Muntenegru şi Kosovo, după care pleacă mai departe spre ţările vecine şi Europa de Vest.
Potrivit rapoartelor agenţiilor de aplicare a legii, de-a lungul graniţei de 1 500 de kilometri a BiH, din care o mare parte străbate un teren muntos, dificil de accesat pentru poliţie, se află mai mult de 400 de puncte de trecere ilegale.
În timp ce eforturile de eradicare a comerţului ilegal de tutun au continuat, multe ţări au majorat de asemenea accizele la ţigări pentru a-i încuraja pe oameni să renunţe la fumat. Puţini contestă beneficiile acestor măsuri pentru sănătatea publică, dar unii analişti din industrie avertizează că majorarea preţului la ţigările legale prin accize mai mari îi determină pe consumatori să cumpere produse mai ieftine de pe piaţa neagră. – www.promptmedia.ro
