– 114995 – 29112012 – Comisia Europeană a adoptat Analiza Anuală a Creşterii (AAC) 2013, stabilind cinci priorităţi menite să orienteze statele membre aflate în criză spre relansarea creşterii economice. AAC marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, prin care se asigură alinierea planurilor bugetare şi economice ale statelor membre cu prevederile Pactului de stabilitate şi creştere şi cu obiectivele Strategiei Europa 2020.
Referitor la aceste priorităţi, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat: „Este esenţial să respectăm în continuare strategia de consolidare fiscală favorabilă creşterii, reformele economice şi investiţiile bine orientate. Aceasta este singura modalitate de a restabili încrederea şi de a asigura o creştere economică durabilă. Înţeleg că aceste reforme sunt dificile, dureroase şi pot avea consecinţe sociale, de aceea Comisia face tot ce îi stă în putinţă pentru ca redresarea economică să genereze cât mai multe locuri de muncă. Analiza anuală a creşterii oferă statelor membre orientări politice, asigurând distribuirea uniformă a sarcinilor legate de reformă şi protejarea categoriilor celor mai vulnerabile.”
În acest an, principalul mesaj al AAC este acela că, deşi politicile UE încep să dea rezultate – deficitele scad, tensiunile de pe pieţele financiare se atenuează şi apar semne de îmbunătăţire a competitivităţii în unele state membre – este necesară continuarea reformei pentru a genera o creştere economică durabilă şi noi locuri de muncă. Din acest motiv, Comisia consideră că cele cinci priorităţi prezentate în AAC de anul trecut rămân valabile. Cele cinci priorităţi sunt: continuarea unei consolidări fiscale diferenţiate şi favorabile creşterii economice; reluarea activităţii normale de creditare a economiei; promovarea creşterii economice şi a competitivităţii în prezent şi în viitor; abordarea aspectelor legate de şomaj şi a consecinţelor sociale ale crizei şi modernizarea administraţiei publice.
Fiecare dintre cele cinci priorităţi se axează pe creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, punând un accent deosebit pe echitate. Nu există o agendă unică de stimulare a creşterii şi a locurilor de muncă, dar există obiective comune şi o serie de reforme care trebuie luate în considerare. Un sprijin specific pentru cercetare în sectorul public şi în cel privat, un sistem de educaţie şi formare mai performant pentru creşterea nivelurilor generale de competenţe şi simplificarea regimului juridic pentru înfiinţarea de societăţi – toate aceste măsuri pot contribui la stimularea competitivităţii şi, prin urmare, la creştere economică. Piaţa unică şi dezvoltarea în continuare a industriilor de reţea (transporturi, energie şi infrastructuri internet) favorizează dezvoltarea întreprinderilor şi permit consumatorilor să beneficieze de produse/bunuri şi servicii de mai bună calitate.
Pactul pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, adoptat de către şefii de stat şi de guvern în cadrul Consiliului European din iunie 2012, ar trebui să stimuleze eforturile depuse de UE şi de statele membre pentru mobilizarea pârghiilor de creştere de care dispun – de la punerea în aplicare a actelor privind piaţa unică până la utilizarea mai bine direcţionată a fondurilor structurale ale UE. e asemenea, Comisia a propus recent o strategie menită să îmbunătăţească funcţionarea pieţelor de energie, precum şi măsuri de consolidare a politicii industriale. În plus, este (foarte importantă găsirea)/esenţial să se ajungă la un(ui) acord global privind cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020 în vederea relansării creşterii şi a competitivităţii în Europa şi în vederea atingerii obiectivelor înscrise în Strategia Europa 2020.
AAC subliniază că situaţia de pe piaţa muncii necesită o reacţie urgentă. În ultimele 12 luni, numărul şomerilor a crescut cu 2 milioane, iar în prezent, numărul total al persoanelor care nu au un loc de muncă fiind de peste 25 de milioane. Şomajul pe termen lung a atins cote alarmante, iar, în multe ţări, situaţia tinerilor s-a deteriorat în mod dramatic. AAC subliniază priorităţile în vederea pregătirii unei redresări generatoare de locuri de muncă, a îmbunătăţirii capacităţii de inserţie profesională şi a promovării incluziunii sociale. Confruntate cu o creştere a numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, statele membre ar trebui să promoveze serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi să accelereze politicile active în domeniul pieţei forţei de muncă”, inclusiv asistenţa oferită persoanelor care îşi caută un loc de muncă, stagii de ucenicie, sprijin acordat antreprenorilor şi stagii de calitate.
Situaţia tinerilor este deosebit de îngrijorătoare, în multe ţări, şomajul în rândul tinerilor ajungând la 50 %. Comisia a înfiinţat echipe de acţiune pentru a ajuta cele opt state membre cu cele mai ridicate niveluri de şomaj în rândul tinerilor în redirecţionarea fondurilor UE pentru formarea profesională şi programe de sprijin. De asemenea, AAC invită statele membre să dezvolte o „garanţie pentru tineret”, prin care fiecare persoană cu vârsta sub 25 de ani primeşte o ofertă de un loc de muncă, beneficiază de posibilitatea de a-şi continua studiile sau de un stagiu în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau din momentul în care a devenit şomer. Comisia va prezenta, la 5 decembrie, o propunere completă privind garanţiile pentru tineret în cadrul pachetului privind locurile de muncă pentru tineri.
AAC pune accentul pe protecţia categoriilor celor mai vulnerabile. Impozitele pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale ar trebui să fie reduse, în special în cazul persoanelor cu salarii mici, şi ar trebui intensificate reformele menite să simplifice legislaţia muncii şi să dezvolte programe de lucru flexibile, precum şi să asigure o evoluţie a salariilor care să sprijine crearea de locuri de muncă. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura eficacitatea sistemelor de protecţie socială şi dezvoltarea strategiilor de incluziune activă pentru a contracara efectele crizei. Concomitent cu AAC,Comisia publică cel de al doilea raport privind mecanismul de alertă referitor la dezechilibrele macroeconomice (RMA). RMA oferă o primă lectură a politicilor economice ale statelor membre (cu excepţia celor care fac parte dintr-un program UE-FMI) în baza unui tablou de bord format din 11 indicatori, axat pe evoluţiile în materie de competitivitate, îndatorare, preţuri ale activelor, ajustare şi legături cu sectorul financiar. RMA 2013 demonstrează că se înregistrează progrese în ceea ce priveşte ajustarea dezechilibrelor macroeconomice. Deficitele de cont curent sunt în scădere în ţările cu dezechilibrele externe cele mai mari, graţie îmbunătăţirii treptate a rezultatelor la export şi creşterii competitivităţii, iar efectuarea corecţiei pe piaţa imobiliară este în curs. RMA 2013 solicită efectuarea unor analize aprofundate în ceea ce priveşte evoluţia acumulării şi a corectării dezechilibrelor macroeconomice în 14 state membre ale UE: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Slovenia, Finlanda, Suedia şi Regatul Unit. Numai după finalizarea analizelor aprofundate, în primăvara anului viitor, Comisia va (concluziona asupra posibilei)/decide în legătură cu existenţ(e )a unor dezechilibre sau dezechilibre excesive şi va propune recomandări politice adecvate. Comisia publică, de asemenea, primul său raport anual privind integrarea pieţei unice, care monitorizează funcţionarea pieţei unice în cadrul semestrului european. Raportul macroeconomic, care oferă o imagine de ansamblu asupra situaţiei economice, şi proiectul de raport comun privind ocuparea forţei de muncă, în care sunt analizate situaţia socială şi ocuparea forţei de muncă în Europa, sunt anexate la AAC. Toate aceste rapoarte pun la dispoziţia Comisiei analize şi informaţii importante în vederea întocmirii recomandărilor specifice fiecărei ţări, care urmează a fi prezentate în primăvară. În următoarele săptămâni, respectiv luni, diferitele formaţiuni ale Consiliului vor dezbate pe marginea AAC şi vor prezenta un raport Consiliului European din luna martie, astfel încât acesta să poată adopta orientări de politică adecvate pentru statele membre. Aceste orientări ar trebui incluse în planurile bugetare şi economice naţionale ale statelor membre, care urmează a fi prezentate Comisiei în luna aprilie. După analizarea acestor programe şi ţinând cont de priorităţile AAC, Comisia va publica recomandările specifice fiecărei ţări în luna mai, astfel încât acestea să poată fi aprobate de Consiliul European din iunie. Ulterior, statele membre ar trebui să includă aceste orientări de politică în bugetele anuale şi în legislaţia lor sectorială.
AAC stabileşte care ar trebui să fie, în opinia Comisiei, priorităţile economice şi sociale generale pentru anul următor. Aceasta oferă statelor membre orientări privind politica de stimulare a creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă în conformitate cu strategia de creştere economică pe termen lung a UE, cunoscută sub numele de Strategia Europa 2020. AAC marchează începutul semestrului european, calendarul UE de coordonare a politicilor bugetare şi economice, în cadrul căruia politicile naţionale sunt analizate în mod colectiv şi aprobate la nivelul UE pentru a garanta convergenţa planurilor definite la nivelul statelor membre. AAC se aplică la nivelul întregii UE, dar ulterior, pe parcursul semestrului european, va lua forma recomandărilor specifice fiecărei ţări Aceasta este cea de a treia AAC de la introducerea semestrului european, în 2010. – www.promptmedia.ro
