– 113084 – 10092012 – Deputaţii din Comisia juridică au respins luni cererea procurorului general Laura Codruţa Kovesi de încuviinţare a începereii urmăririi penale în cazul celor doi foşti miniştri,
liberalul Paul Victor Dobre şi udemeristul Laszlo Borbely.
Fostul ministru delegat al Administraţiei, deputatul PNL Paul Victor Dobre, este acuzat de procurori de abuz în serviciu în dosarul referendumului. În ceea ce-l priveşte pe deputatul UDMR Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului în Cabinetul Boc, acesta este acuzat de trafic de infulenţă şi fals în declaraţiile de avere.
Decizia a fost luată cu 15 voturi „împotrivă” şi 2 voturi „pentru”.
Plenul Camerei Deputaţilor va lua marti o decizie in ceea ce-i priveste pe cei doi, iar votul va fi secret.
Miniştrii care sunt şi parlamentari beneficiază de un regim special al imunităţii. Astfel, dacă potrivit Constituţiei, simplii parlamentari pot fi urmăriţi penal fără niciun fel de aviz din partea Camerei din care fac parte (acesta fiind necesar doar în cazul arestării, reţinerii sau al percheziţiei), deputaţii şi senatorii care deţin sau au deţinut şi funcţia de ministru nu pot fi cercetaţi decât cu acordul Legislativului.
Procurorul general a cerut urmărirea penală în cazul lui Borbely încă din primăvara acestui an, fostul ministru fiind acuzat de trafic de influenţă şi de fals în declaraţiile de avere, în formă continuă. În urma scandalului, acesta a fost nevoit să demisioneze.
Iniţial, Comisia juridică încuviinţase urmărirea penală împotriva parlamentarului UDMR, însă raportul a fost retrimis la comisie.
Paul Victor Dobre a fost ministru delegat pentru Administraţie în Cabinetul Ponta, unul dintre responsabilii organizării referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Alături de ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, el a demisionat în plin scandal legat de actualizarea listelor electorale.
El este acuzat de abuz în serviciu în acest dosar pentru că, deşi nu ar fi avut dreptul legal, a semnat adresa înaintată de MAI Curţii Constituţionale prin care ministerul preciza că nu poate garanta numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale raportate tot de minister. Adresa a făcut ca magistraţii CCR să amâne cu mai multe săptămâni un verdict în cazul referendumului. –
