113152 – 12092012 – Propunerile prezentate de Comisia Europeana pe 12 septembrie cu privire la crearea unui mecanism de supraveghere unic (MSU) pentru băncile din zona euro constituie un pas important în direcţia consolidării uniunii economice
şi monetare (UEM). În cadrul acestui nou mecanism unic, răspunderea finală în ceea ce priveşte sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro îi va reveni Băncii Centrale Europene (BCE).
Autorităţile naţionale de supraveghere vor avea în continuare un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi în pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor BCE. Tot astăzi, Comisia propune ca Autoritatea bancară europeană (ABE) să elaboreze un set unic de instrucţiuni în materie de supraveghere, cu scopul de a păstra integritatea pieţei unice şi de a asigura coerenţa supravegherii bancare pentru toate cele 27 de state membre.
Comisia îndeamnă Consiliul şi Parlamentul European să adopte propunerile de regulamente prezentate astăzi până la sfârşitul anului 2012, împreună cu celelalte trei elemente componente ale „uniunii bancare”: cadrul de reglementare unic reprezentat de cerinţele de capital, schemele armonizate de protecţie a depozitelor şi cadrul european unic pentru redresare şi rezoluţie.
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat în legătură cu acest subiect: „Comisia a prezentat astăzi propuneri cu privire la un mecanism de supraveghere unic la nivel european, un pas crucial către crearea unei uniuni bancare. Acest nou sistem, al cărui nucleu este Banca Centrală Europeană şi la care participă şi autorităţile naţionale de supraveghere, va reinstaura încrederea în supravegherea tuturor băncilor din zona euro. Parlamentul European va juca un rol primordial în exercitarea controlului democratic.Instaurarea acestei entităţi europene de supraveghere înainte de începutul anului următor trebuie să fie pentru noi o prioritate absolută.În acest mod vom facilita şi eventualele decizii de utilizare a mecanismelor europene de recapitalizare a băncilor.” Preşedintele a adăugat: „Dorim să rupem legătura nesănătoasă dintre state şi băncile lor.Pe viitor, pierderile bancherilor nu mai trebuie să se transforme în datorii ale cetăţenilor, punând astfel la îndoială stabilitatea financiară a unor ţări întregi”.
Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă, a declarat la rândul său: „Supravegherea bancară trebuie să devină mai eficace în toate ţările europene, astfel încât să existe garanţia că normele pieţei unice se aplică în mod coerent.BCE va avea misiunea de a se încredinţa că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar.Scopul nostru final este ca banii contribuabililor să nu mai fie folosiţi pentru salvarea băncilor.”Comisarul a adăugat:„Am propus un mecanism de separare a supravegherii de politica monetară în cadrul BCE şi am gândit măsurile necesare pentru ca BCE să răspundă în faţa Parlamentului European pentru deciziile luate în materie de supraveghere”.
Pachetul de măsuri propus astăzi cuprinde: un regulament prin care se conferă competenţe importante Băncii Centrale Europene în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro, cu un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar; un regulament care aliniază actualul regulament privind ABE la noua configuraţie pentru supravegherea bancară, cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat şi că ABE continuă să vegheze la menţinerea integrităţii pe piaţa unică; o comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară şi se face referire la cadrul de reglementare unic, la mecanismul de supraveghere unic şi la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează şi crearea unui mecanism unic pentru rezoluţia băncilor.
Anumite atribuţii în materie de supraveghere vor fi transferate la nivel european în zona euro, în special cele care sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii financiare şi pentru detectarea riscurilor cu care se confruntă băncile în ceea ce priveşte viabilitatea. În răspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea instituţiilor de credit, asigurarea respectării cerinţelor referitoare la capital, gradul de îndatorare şi lichiditate şi supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital, solicitând băncilor să întreprindă acţiuni de corecţie.
BCE va colabora cu ABE în cadrul sistemului european de supraveghere financiară. Rolul ABE va fi asemănător cu cel actual: instituţia va continua să dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor celor 27 de state membre şi să ia măsurile necesare pentru a garanta că practicile în materie de supraveghere sunt coerente în întreaga Uniune.
Pentru băncile transfrontaliere care funcţionează atât în interiorul, cât şi în afara statelor membre participante la Mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare între autorităţile de supraveghere din ţara de origine şi din ţara gazdă vor fi menţinute în forma actuală. În condiţiile în care BCE preia atribuţii de supraveghere, ea va îndeplini funcţia de autoritate de origine şi de autoritate-gazdă pentru toate statele membre participante.
Comisia propune ca Mecanismul de supraveghere unic să fie instituit până la data de 1 ianuarie 2013. Pentru a permite o tranziţie uşoară către noul mecanism, se prevede introducerea sa în mod progresiv. Într-o primă etapă, începând cu 1 ianuarie 2013, BCE va putea lua decizia de a-şi asuma întreaga răspundere a supravegherii oricărei instituţii de credit, în mod special a celor care au primit sau au solicitat fonduri publice. De la 1 iulie 2013, toate băncile cu importanţă sistemică majoră vor face obiectul supravegherii de către BCE. Etapa de introducere progresivă a mecanismului se va finaliza până la 1 ianuarie 2014, dată la care toate băncile vor intra sub incidenţa acestuia.
Impulsionat de moneda euro şi de piaţa unică, sectorul bancar din UE s-a dezvoltat şi a devenit din ce în ce mai integrat. Multe bănci au iniţiat activităţi transfrontaliere şi s-au dezvoltat dincolo de graniţele naţionale.
Având în vedere responsabilităţile monetare comune din zona euro şi gradul tot mai ridicat de integrare financiară, există riscuri specifice pentru zona euro în ceea ce priveşte efectele de contagiune transfrontalieră în eventualitatea izbucnirii unor crize bancare. Coordonarea supravegherii bancare naţionale nu mai reprezintă o opţiune rezonabilă pentru zona euro. Trebuie să se treacă la un sistem integrat.
La Consiliul European şi la summitul zonei euro din 28/29 iunie, liderii UE au căzut de acord să aprofundeze uniunea economică şi monetară, ca remediu la criza actuală. Unul dintre elementele esenţiale pentru o integrare mai profundă este uniunea bancară. Toate cele patru elemente constitutive ale uniunii bancare sunt vitale. Propunerile restante trebuie adoptate până la sfârşitul anului.
Este important de reţinut că statele membre au decis ca instaurarea unui mecanism de supraveghere unic să reprezinte o condiţie prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate (MES).
După ce se va ajunge la un acord pe marginea propunerilor restante, pasul următor preconizat de Comisie este o propunere privind un mecanism european unic de rezoluţie care să se ocupe eficient de rezoluţia bancară transfrontalieră şi să evite ca banii contribuabililor să fie folosiţi pentru salvarea băncilor. – www.promptmedia.ro
