– 112377 – 09082012 – Președintele interimar a felicitat miercuri seara Guvernul României, ”cu precădere pe prim-ministrul Victor Ponta, pe viceprim-ministrul şi ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, şi pe ministrul Economiei şi Comerţului, Daniel Chiţoiu,
pentru faptul că în negocierile din această rundă cu Fondul Monetar Internaţional, lucrurile merg foarte bine”. ”În întâlnirea pe care ieri am avut-o cu Fondul, am spus oaspeţilor două lucruri, cred, importante. Primul: am trimis la Constituţia României, care conferă foarte clar şi în întregime guvernului toate prerogativele legate de elaborarea politicii interne, cu toate dimensiunile ei economice, sociale, fiscale etc, subliniind în sensul acesta un lucru de care, poate, oaspeţii noştri se dezobişnuiseră în vremea preşedintelui Traian Băsescu şi anume, că interlocutorul şi partenerul de tratative, de angajamente şi de punere în practică a acestor angajamente este guvernul, desigur, în frunte cu primul-ministru şi al doilea lucru pe care l-am spus delegaţiei FMI, acela că în ciuda turbulenţelor, crizei politice, cum doriţi sau cum doresc dânşii să le numească, avem un guvern stabil, avem un guvern legitim, avem un guvern responsabil şi avem un guvern care nu a schimbat cu nimic, cu nici o iotă, angajamentele pe care le-a avut cu Fondul Monetar Internaţional şi pe care le are în continuare. Iată de ce salut faptul că discuţiile care s-au desfăşurat între timp între Fond şi Guvern, între delegaţia Fondului, Uniunii Europene, Băncii Mondiale – dar spunem sub numele generic de Fond, partenerul cel mai important din acest grup de interlocutori. Aceste discuţii, aceste negocieri au reliefat trei lucruri: primul şi cel mai important, că Guvernul României este în parametrii pe care i-a angajat la nivelul indicatorilor macroeconomici, la nivelul angajamentelor de privatizare şi de introducere a managementului privat, la nivelul tuturor celorlalte măsuri pe care, la întâlnirea anterioară, prima pe care Guvernul Ponta a avut-o cu delegaţia FMI, acest guvern le-a angajat. Şi acesta este un punct foarte important, care conferă, dincolo de toate comentariile mai mult sau mai puţin prietenoase ale unora din ţară şi ale unora din afara ei, conferă credibilitate şi forţă acestui Guvern. În al doilea rând, salut în mod special faptul că guvernul a consfinţit în cadrul acestei noi runde de negocieri cu FMI respectarea unui angajament pe care l-a făcut faţă de un număr foarte important de cetăţeni ai României şi anume creşterea, o a doua tranşă a creşterii de salarii, din decembrie, salariile bugetarilor, un angajament politic pe care guvernul l-a făcut, un angajament justificat de situaţia economică şi socială a României şi salut faptul că guvernul se ţine de cuvânt şi că acest lucru va fi consacrat şi în aceste negocieri cu FMI. Încă o dată, le mulţumesc primului-ministru, tuturor membrilor guvernului, pentru faptul că au acţionat cu responsabilitate şi că, inclusiv la această întâlnire cu FMI, şi-au dovedit credibilitatea şi viabilitatea ca guvern, ceea ce este esenţial pentru România. În al doilea rând, aş vrea să salut câteva acţiuni foarte importante ale ministrului de externe, în legătură cu care domnia sa m-a informat în cursul zilei de azi, acţiuni de natură să lămurească nişte lucruri, să risipească nişte confuzii şi chiar dezinformări apărute inclusiv în presa română, în legătură cu pretinsele declaraţii ale unor înalţi oficiali europeni şi, în sensul acesta, discuţiile telefonice şi corespondenţa pe care în cursul zilei de azi ministrul de externe şi Ministerul de Externe au avut-o cu aceste instituţii, de la Comisia de la Veneţia şi până la secretarul general al Consiliului Europei, sunt foarte importante şi le salut. În fine, o precizare în legătură cu Ministerul Justiţiei: domnul prim-ministru, Victor Ponta, este în acest moment ministru interimar al Justiţiei…. În fine, o precizare în legătură cu Ministerul Justiţiei: domnul prim-ministru Victor Ponta este în acest moment ministrul interimar al Justiţiei, se cunoaşte propunerea privitoare la doamna judecător Pivniceru, propunere pe care o agreez pe deplin şi o salut. Fac precizarea că numai după ce se va reuni, din câte înţeleg, în 20 august, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a aproba această detaşare pe care, practic, prim-ministrul o solicită Înaltei Curţi de Casație şi Justiţie, va putea fi făcută această numire şi, sigur, atunci când aceste formalităţi importante vor fi respectate şi îndeplinite şi primul-ministru va înainta propunerea, îi voi da curs cu mare plăcere. Cred că Mona Pivniceru, ca reprezentant al magistraţilor din România, este un om foarte nimerit pentru a da credibilitate unui minister care are foarte multe probleme de rezolvat şi care are, înainte de toate, de rezolvat problema credibilităţii instanţelor de tot felul din România, în ochii românilor, în primul rând, şi desigur, după aceea, ai instituţiilor internaţionale. În al doilea rând, aş vrea să recapitulăm, sintetic, câteva lucruri despre referendum, despre Curtea Constituţională şi despre lege, despre legislaţie. Ştiu că aveţi zilnic un mic seminar în legătură cu aceste chestiuni, eu nu intenţionez, însă, să prezint un eseu pe marginea legii sau pe marginea a ceea ce ar trebui să facă, după părerea mea, Curtea Constituţională sau mai ştiu eu cine. Pur şi simplu, eu dau pentru opinia publică, pentru că este necesar ca opinia publică, jurişti sau non-jurişti, să înţeleagă foarte bine despre ce vorbim şi pur şi simplu, eu dau nişte citate din lege şi din hotărârile Curţii, motivarea Curţii, care au, la rândul lor, forţă de lege. În primul rând, un lucru despre care se discută mult şi confuz, este de fapt, destul de clar şi anume, cvorumul pentru referendum se stabileşte strict prin raportarea la listele electorale permanente. Articolul 5, cunoscutul articol 5, alineatul 2, din Legea 3/2000, legea referendumului, sună textual, în felul următor, îl citez: „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Toţi cetăţenii români, cu excepţiile prevăzute de lege, au drept de vot
– Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Clar? Clar. Listele electorale permanente cuprind doar alegătorii cu domiciliul în România, ceea ce, evident, nu înseamnă că doar alegătorii cu domiciliul în România, deci alegătorii din listele electorale permanente au drept de vot. Toţi cetăţenii români, cu excepţiile prevăzute de lege, au drept de vot. Nimeni vreodată nu a pus în discuţie acest lucru, pentru că nu-l poate pune în discuţie, pentru că el este un drept fundamental constituţional şi oricine are cetăţenie română, indiferent unde ar domicilia, indiferent în ce punct al globului s-ar afla, deţine, între alte drepturi conferite de cetăţenia română, şi acest drept, drept de vot, dar asta este altceva decât prezenţa pe liste electorale permanente. Listele electorale permanente – ne spune aceeaşi lege în vigoare – Legea 35/2008, articolul 26, alin. 2 ne spune clar: „Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”. Clar? Clar. Avem, deci, clar cum se face cvorumul, pentru că ne spune legea. Avem clar cine este şi cine nu este pe listele electorale permanente. Rămân cetăţenii români care nu sunt pe liste electorale permanente, care au drept de vot şi care votează, dacă doresc, pe listele electorale suplimentare. Citez exact din aceeaşi lege 35/2008, art.27, alin. 2: „În lista electorală suplimentară vor fi trecuţi cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul, cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează, conform dispoziţiilor articolului 8, alin. 3, adică personalul misiuilor diplomatice”.
Curtea Constituţională reţine prevederile legale pe care le-am invocat şi subliniază în motivarea sa cât se poate de clar că alegătorii din străinătate, deşi au drept de vot, nu se includ pe listele permanente cât se poate de clar că alegătorii din străinătate, deşi au drept de vot, nu se includ pe listele permanente, aceştia fiind incluşi pe listele electorale suplimentare şi ne spune foarte clar – mai clar nu se poate – şi de ce. Şi, în motivarea Curţii, la hotărârea nr.3 din 2 august 2012, Curtea spune în această motivare cu putere de lege, textual: ”Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. Acesta este textul motivării Curţii Constituţionale, el nu a fost contestat, el nu a fost schimbat, el nu a fost pus sub vreo erată şi nici n-avea cum să fie astfel, deoarece face trimitere şi explică pe înţelesul tuturor articole de lege în vigoare. În aceste condiţii, cred că este foarte clar ce vrea şi prima adresă a Curţii Constituţionale adresată primului-ministru şi, implicit, întregului guvern şi anume: ”Plenul Curţii Constituţionale a hotărât să solicite guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie şi să transmită Curţii numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui este valabil în conformitate cu dispoziţiile art.5, alin.2 din Legea 3/2000”, articol 5, alineat 2, cu care am început şi cu care închei această scurtă prezentare. ”Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Clar. Clar pentru toată lumea, clar pentru guvern, dispoziţii obligatorii Guvernul trebuie
să le răspundă, guvernului i s-a acordat aproape o lună, termenul de 31 august a rămas în picioare, termenul de 31 august trebuie să fie respectat şi guvernul trebuie să trimită Curţii Constituţionale exact ceea ce i s-a cerut în termeni cum nu se poate mai simpli. Restul sunt comentarii, propagandă politică, de înţeles şi ele. Restul sunt comentarii, propagandă politică, de înţeles, şi ele, până la un punct, dar ceea ce este important pentru instituţiile statului, guvern, în primul rând, este să aplice legea, lege însemnând şi dispoziţiile Curţii Constituţionale”. – www.promptmedia.ro
