Primarii USL au dus la vot 73% dintre votanți
– 112188 – 01082012 – Analiza de vot realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în data de 29 iulie 2012, pe un eșantion de 6.381 de cetățeni de peste 18 ani, arată că prezența la vot în ziua referendumului a fost influențată decisiv de culoarea politică a primarului. Potrivit cercetării, primarii USL au dus la vot 73% dintre votanți (față de 45% din voturile pentru primării obținute la alegerile locale). PDL se plasează la un nivel apropiat. Electoratul din localități conduse de primari PPDD, UDMR și alte partide a lipsit într-o proporție mai mare. Votanții lui Crin Antonescu s-au dovedit a fi cei mai interesați să-și exercite votul, iar cei ai lui Traian Băsescu și Mihai Răzvan Ungureanu au cele mai mici rate de prezență. Votanții lui Crin Antonescu și Victor Ponta s-au dovedit a fi cei mai motivați să voteze DA, în favoarea demiterii președintelui. Votanții USL au fost cei mai determinați pentru a vota DA, iar cei ai UNPR cei mai indeciși. Femeile au fost prezente la vot în măsură mai mare decât bărbații, dar, în același timp, au fost și cele mai indecise. Profilul votantului la referendum este femeie, cu vârsta între 36-65 de ani, cu studii medii/școală profesională.
Trei sferturi dintre cei care au votat duminică s-au decis să facă acest lucru înainte de începerea campaniei electorale. Totuși, aproape unul din zece români au luat decizia de vot chiar în ziua referendumului, în timp ce 13% s-au decis pe durata campaniei.
4 din 10 respondenți care nu au mers la vot au invocat motive legate de: lipsa de timp, imposibilitate de deplasare sau lipsa din localitate.
Peste jumătate dintre respondenți (58%) susțin că au urmărit dezbaterile televizate de pe perioada campaniei. 11% dintre ei au urmărit campania electorală pe internet.
Un sfert dintre ei susțin că au primit pliante/broșuri anti-Băsescu, în timp ce 19% spun că au primit materiale informative pro-Băsescu.
15% dintre cei chestionați recunosc că au primit sms-uri care îi îndemnau să participe la vot, iar 3% spun că au primit mesaje pe telefonul mobil pentru a nu se prezenta la urne. Foarte puțini respondenți au spus că au primit telefoane care îi îndemnau să participe (7%) sau să nu participe (4%) la vot.
Doar 4% dintre cei chestionați au fost la o manifestare electorală.
Tot 4% este procentul celor care spun că cineva a încercat să îi convingă să voteze într-un fel anume, înainte sau în ziua referendumului.
67% dintre participanții la studiu spun însă că informațiile pe care le-au aflat/primit pe durata campaniei nu le-au schimbat intenția de vot.
Referendumul a fost însă un subiect de discuție cu familia sau prietenii pentru 70% dintre respondenți. Doar 13% dintre cei care au discutat cu apropiații despre acest subiect spun că aceste discuții le-au schimbat intenția de vot, pentru două treimi dintre ei discuțiile având rolul de a-i determina să voteze în favoarea demiterii.
Interesul pentru aflarea rezultatului final al referendumului este aproximativ egal cu procentul celor care au fost la vot (45%).
Doar 40% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de rezultatul final, comunicat până în prezent, în timp ce majoritatea celor chestionați sunt nemulțumiți de rezultat.
Aproape jumătate dintre cei intervievați (49%) spun că rezultatul referendumului le induce un sentiment de pesimism, în timp ce optimismul este resimțit de 39% dintre cei chestionați.
Votul la referendum este considerat corect și foarte corect de 66% dintre respondenți, în timp ce doar 7% spun că votul nu a fost deloc corect. Și suspiciunea de fraudă este la cote scăzute cu privire la acest scrutin: doar 16% dintre respondenți cred că în județul lor au fost fraude la referendum, iar 60% cred că fraudele, chiar dacă au fost, au influențat în mică și foarte mică măsură rezultatul final. –
