111695 – 11072012 – Efervescenţa de pe scena politică românească a fost întreruptă, la finele săptămânii trecute, de o nouă lovitură pe care a primit-o sistemul de educaţie din România: rezultatele la examenul de Bacalaureat.
Dacă în anul 2011, opinia publică a catalogat examenul ca fiind cu „cea mai slabă promovabilitate din istorie”, 2012 a adus un nou record negativ. Dezbaterile publice care au avut loc în aceste zile, după anunţarea rezultatelor la examenul de Bacalaureat, au adus în atenţie mai multe tipuri de discursuri care au vizat identificarea cauzelor care au generat notele mici: lipsa de seriozitate a tinerilor absolvenţi de liceu, dificultatea subiectelor, lipsa de implicare a părinţilor în parcursul şcolar al elevilor, preocuparea deficitară a profesorilor pentru predarea la clasă a materiei obligatorii şi multe altele, fără însă a se reuşi o ierarhizare a acestora din punctul de vedere a ponderii lor.
În acest context, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a realizat în data de 9 iulie 2012, un studiu pe tema rezultatelor obţinute în sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat, care a vizat: identificarea percepţiilor publice cu privire la rezultatele sesiunii din iulie a examenului de Bacalaureat; investigarea modului în care populaţia se raportează la sistemul educaţional din România; identificarea factorilor pe care populaţia îi indică drept generatori ai rezultatelor scăzute obţinute la nivelul întregii ţări; verificarea poziţionării atitudinale a cetăţenilor faţă de potenţialul fenomen al fraudelor la examenul de Bacalaureat.
Cu toate că rezultatele obţinute de elevi la examenul de Bacalaureat din acest an sunt mai slabe decât anul trecut, datele demonstreaza o evoluţie pozitivă a opiniilor respondenţilor privind aceste aspecte, lucru care poate semnala o resemnare a acestora; aşadar, românii s-au obişnuit cu felul în care funcţionează sistemul educaţional şi, cu toate că lucrurile nu se îmbunătăţesc, tind să le evalueze într-o lumină mai favorabilă decât anul trecut, când a fost primul şoc privind rata redusă de promovabilitate a absolvenţilor de liceu; persoanele intervievate în cadrul acestui studiu au auzit în proporţie foarte ridicată că, în ultima perioadă, s-a desfăşurat examenul de Bacalaureat (99% în 2011, respectiv 98% în 2012); cunoaşterea acestui fapt este răspândită uniform în rândul tuturor categoriilor de vârstă şi de şcolaritate, precum şi în mediul urban şi rural şi la nivelul regiunilor istorice din România.
Un alt aspect care se bucură de o cunoaştere similară este faptul că peste jumătate dintre absolvenţii de liceu nu au promovat examenul de Bacalaureat (98% în 2011 şi 2012), nici din acest punct de vedere neapărând diferenţe în funcţie de caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor.
Persoanele intervievate în 2012 tind să considere că, în acest an, examenul de Bacalaureat a fost organizat mai puţin bine comparativ cu anii precedenţi decât anul trecut, cei mai mulţi dintre ei, însă, considerând în continuare că în ultimii doi ani acest examen a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenţi (47%); cu cât au un nivel al şcolarităţii mai ridicat, cu atât respondenţii consideră în proporţie mai mare cum că examenul de Bacalaureat a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenţi; locuitorii din transilvania şi Banat sunt cei care consideră în cea mai scăzută proporţie că examenul a fost organizat mai bine, în timp ce respondenţii din Moldova sunt cei care dau aceste răspunsuri în cea mai mare proporţie.
Comparativ cu anul 2011, creşte semnificativ proporţia persoanelor intervievate care sunt de părere că rezultatele obţinute la Bacalaureat în acest an corespund realităţii, de la 72% la 83%; mai puţin convinşi de acest fapt sunt respondenţii care se află la extremele scalei vârstei (sub 35 şi peste 65%), în timp ce, odată cu creşterea nivelului de şcolaritate, cu atât respondenţii consideră într-o proporţie mai mare cum că rezultatele corespund realităţii; de asemenea, persoanele din mediul urban dau acest răspuns în proporţie de 87%, în timp ce în rândul celor din mediul rural proporţia este de 78%; moldovenii sunt de această părere în proporţie mai ridicată (89%) decât locuitorii din sudul ţării (83%) sau din Transilvania şi Banat (80%).
Cei mai mulţi dintre respondenţi (mai mulţi decât în 2011
