110726 – 06062012 – Sorin Blejnar, fostul şef al Fiscului, s-a aflat de mai multe ori în centrul unor scandaluri legate de averea personală, ale cărei surse nu puteau fi explicate prin declaraţiile de avere şi venit depuse de-a lungul timpului. Neconcordanţe între averea la vedere şi resursele declarate par însă să existe şi în eşaloanele de mai jos ale Fiscului. Spre exemplu, conform declaraţiilor de avere pentru 2008, 2009 şi 2010 depuse de Daniel Rădulescu, directorul adjunct al Fiscului ialomiţean, familia sa a încasat 500.000 de lei, însă în 2010 a cumpărat în Bucureşti un apartament care valorează peste un milion de lei, mai precis 284.000 euro. Diferenţa de sumă dintre valoarea apartamentului şi banii încasaţi nu poate fi justificată prin economii, pentru că în 2008 familia Rădulescu a plătit peste 500.000 de lei pentru un teren şi ridicarea unei case în Slobozia, iar împrumuturile de la rude sunt discutabile şi puţin probabile, pentru că nu mai figurează şi în declaraţiile de avere şi interese din mai 2010. În paralel cu aceste cheltuieli, Daniel Rădulescu a returnat şi 20.000 de euro, parte a unui credit luat de la CEC.
O incursiune prin încrengăturile relaţionale şi financiare din judeţul Ialomiţa, ne-ar lămuri, poate, cu privire la aceste neclarităţi.
Aparent, declaraţiile de avere şi interese ale adjunctului de la Fisc sunt curate. Asta doar aparent, pentru că lucrurile se văd altfel atunci când vine vorba de cele 33 de procente deţinute de soţia lui Rădulescu, Georgeta, la SC CRN Trading SRL. Soţia este patron, însă în plan local se discută despre implicarea activă a lui Daniel Rădulescu în treburile soţiei. Adjunctul Fiscului are acces nu doar la informaţii despre societăţile comerciale din Ialomița, ci şi pârghiile pentru a pune în mişcare, la nevoie, diferite contracte.
Anul trecut, spre exemplu, Ştefan Poienaru, important producător de cereale, patron al Grupului Agrofam din Feteşti, ar fi primit solicitarea din partea lui Daniel Rădulescu ca o parte a cerealelor produse de firmele administrate să fie depozitate şi tranzitate prin silozurile deţinute de CRN Trading din Ţăndărei. Pentru că a preferat alţi parteneri de afaceri decât CRN Trading, SC Green Energy SRL, una dintre firmele lui Ştefan Poienaru, a fost supusă unui control.
În urma verificărilor, inspectorii au spus că firma nu a evidenţiat corect TVA şi trebuie să plătească statului peste 400.000 de lei, cu majorări cu tot, conform raportului F-IL 132 din 22 februarie 2011. Decizia a fost contestată şi, în cele din urmă, raportul de inspecţie fiscală şi deciziile de impunere au fost anulate.
La fel s-a întâmplat, în 2010, şi în cazul firmei Vox Agri din Urziceni, al cărui patron, Ghiulnur Saglam, a refuzat să livreze o cantitate importantă de cereale, la un preţ mult inferior celui practicat în mod curent pe piaţa de profil, către CRN Trading. Drept urmare, şi aici a venit controlul fiscal, în urma căruia societăţii i s-a refuzat deducerea de TVA pentru achiziţia unor materiale de construcţii.
Şi această firmă a contestat concluziile controlului fiscal şi i s-a dat dreptate, raportul inspecţiei fiscale, nr. 403661 din 20 ortombrie 2010, fiind anulat.
Dacă lucrurle nu merg cu CRN Trading, atunci poate că merg cu alte firme, în care apare tot soţia, în realitate un paravan pentru plăţile informale de care se pare că beneficiază adjunctul Fiscului ialomiţean. Spre exemplu, Georgeta Rădulescu a fost numită administrator la SC Chemgas Holding Corporation SRL, firma care a cumpărat echipamentele fostului Amonil Slobozia, iar inspecţiile fiscale asupra acestei societăţi au fost blocate.
O situaţie similară este şi în cazul Dari Man SRL, ale cărei evidenţe contabile sunt conduse tot de soţia adjunctului de la Fisc.
Pentru că lui Daniel Rădulescu i-au „scăpat” din vedere anumite sesizări ale juriştilor de la Fisc, unele firme şi-au văzut nestingherite de afacerile cu cereale, deşi asupra lor planau bănuieli de evaziune.
În cazul Nida Seval Group SRL, Prodacov Intermed SRL şi Damani Grains Com SRL, au rulat nestingherite afaceri dubioase cu cereale în mai 2010, deşi un minim control încrucişat ar fi scos la iveală neconcordanţele din evidenţele contabile ale celor trei firme deţinute şi administrate de Daniela Oprea. În cazul acestor firme, actele arătau că majoritatea cerealelor erau cumpărate de la diferite persoane fizice, deşi, în realitate, furnizorii au fost doar doi: Titi Petru şi Mugurel Lăpădătescu.
După derularea afacerilor, Daniela Oprea a cerut închiderea firmelor de la Registrul Comerţului, ceea ce s-a şi întâmplat în cazul unei firme, pentru că în absenţa controlului fiscal cerut de juriştii de la Fisc, radierea nu a putut fi oprită, iar restanţele către stat au fost scăzute din evidenţele oficiale.
Aceeaşi procedură s-a încercat şi în cazul firmelor Prodaniv Intermed şi Nida Seval Group.
Dacă în cazul recuperării restanţelor pe care le au firmele suspectate de evaziune nu prea mai sunt multe lucruri de făcut, iar datoriile vor fi greu de încasat, poate că în legătură cu averea celor care administrează Fiscul ialomiţean ar fi timpul să-şi pună şi ANI ceva întrebări. – www.promptmedia.ro
