109886 – 03052012 – Rata sărăciei a ajuns în România la 21,1% în anul 2010, în scădere cu 2,3 puncte procentuale faţă de anul 2008, potrivit consilierului prim-ministrului, Andreea Paul. Rata sărăciei reprezintă ponderea persoanelor cu un venit disponibil sub pragul de risc de sărăcie. Acest venit este stabilit la 60% din venitul median naţional disponibil (după transferurile sociale), conform Eurostat. În continuare sărăcia afectează mai tare femeile decât bărbaţii (21,4% faţă de 20,7%), cu toate că rata sărăciei în rândul femeilor a scăzut mai mult decât în rândul bărbaţilor (cu 2,9 puncte procentuale faţă de 1,7 puncte procentuale). 8,9 milioane de români au fost expuşi riscului de sărăcie şi de excluziune socială în anul 2010.
Mai mult de 40% dintre români au făcut parte din una dintre următoarele trei categorii: cu risc de sărăcie, cu lipsuri materiale severe sau cu familii în care niciun membru nu lucrează.
Categoriile cele mai expuse riscului de sărăcie sunt copiii cu vârsta sub 18 ani (49%), urmaţi de persoanele vârstnice de peste 65 ani (40%) şi de populaţia cu vârsta de muncă între 18-64 ani (39,7%).
Totuşi, în România, populaţia cu risc de sărăcie a scăzut de la 43,1% în 2009 la 41,4% în 2010.
71% din populaţia săracă a României trăieşte în localităţi rurale Unu din trei români s-au confruntat cu lipsuri materiale severe, în timp ce doar unu din zece europeni s-au aflat în această situaţie.
Populaţia din această categorie a întâmpinat cel puţin patru din următoarele nouă deficienţe: nu şi-au putut plăti chiria, cheltuielile de întreţinere a casei sau împrumutul ipotecar, nu au putut să-şi încălzească locuinţa cum ar trebui, nu şi-au permis să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce peşte, carne sau alimente proteice la fiecare două zile, să-şi facă o vacanţă de o săptămână în altă parte decât acasă, nu au putut avea o maşină, nu şi-au putut cumpăra maşină de spălat sau nu şi-au permis un televizor sau un telefon.
Conform ultimelor date disponibile, valabile pentru anul 2010, 71% din populaţia săracă a României trăieşte în mediul rural.
Unul din zece copii (0-17 ani) şi una din zece persoane în vârstă de 18-59 ani trăiesc în gospodării în care nicio persoană nu este ocupată.
Cea mai ridicată rată a sărăciei (49%) este înregistrată în gospodăriile cu trei sau mai mulţi copii.
Tinerii cu vârsta de 16-24 ani sunt cei mai expuşi riscului de sărăcie, comparativ cu celelalte grupe de vârstă.
În anul 2010, puţin peste un sfert din populaţia în vârstă de 25-64 ani (25,7%) a absolvit cel mult ciclul gimnazial, în creştere faţă de anul 2008 cu un punct procentual.
Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tinerii cu vârsta între 18-24 ani este ridicată: 18,4% în anul 2010, însă cu 2,5 puncte procentuale peste nivelul din anul 2008.
Frecvenţa nivelului scăzut de pregătire este mai mare în rândul femeilor ocupate (27,6%) decât în cel al bărbaţilor (23,2%) şi mult mai mare în mediul rural (46,4%) comparativ cu mediul urban (7,4%).
Aproape 30% dintre locuinţele din România nu sunt alimentate cu apă, din totalul de peste 8,1 milioane de locuinţe, conform ultimelor date disponibile, înregistrate în urma recensământului din anul 2002. Dintre acestea, peste 92% se găsesc în mediul rural.
Aproape 3% din totalul locuinţelor nu au electricitate. 85% dintre acestea se găsesc în mediul rural.
Rezultatele obţinute în urma recensământului din anul 2011 vor fi disponibile în cursul anului 2013.
Şase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se aflau în topul celor mai sărace 20 regiuni ale UE în anul 2009, conform ultimelor date ale Eurostat.
Din cele 8 regiuni NUTS-2 ale României, doar Bucureşti-Ilfov (111% din media UE) şi regiunea Vest (51,6% din media UE) depăşeau 50% din media europeană în ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare în anul 2009.
Celelalte 6 regiuni au toate un nivel al PIB pe locuitor sub jumătate din media europeană şi se află în topul celor mai sărace 20 regiuni din UE: Nord-Est (29,5%), Sud-Vest Oltenia (35,8%), Sud-Est (37,8%), Sud Muntenia (40,2%), Nord-Vest (42,9%), Centru (45,5%).
Cea mai săracă regiune din UE este Severozapaden din Bulgaria, cu 27,3% din media UE. La capătul opus, regiunea cu cel mai mare PIB pe locuitor din UE este Inner London, din Marea Britanie, cu 332%. – www.promptmedia.ro
