108455 – 06032012 – Pactul fiscal european a fost semnat de toţi şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană, cu excepţia Cehiei şi Marii Britanii. Prin acest pact, ţările semnatare s-au angajat să introducă în legea fundamentală prevederi care să asigure un buget echilibrat, să consolideze reglementările privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare. Fără îndoială, ideea acestui tratat este valoroasă. USL, prin vocea deputatului Valeriu Zgonea, susţine că este de acord ca România să semneze şi să ratifice Tratatul de guvernanţă fiscală, însă o temă atât de importantă pentru România, pentru cetăţenii României, merită o atenţie sporită şi o cunoaştere aprofundată. Prevederile Tratatului sunt, practic, necunoscute opiniei publice. Nu există evaluări realizate în baza unor metodologii unitare cu privire la consecinţele aplicării sale. Acesta este motivul pentru care USL cere o dezbatere publică privind consecinţele semnării acestui Tratat, astfel încât fiecare cetăţean să ştie ce se întâmplă şi, mai ales, ce urmează să se întâmple, de ce România semnează acest tratat care va avea efecte la nivelul întregii societăți românești. Există temeri, discuţii, dezbateri aprinse la nivel european. Premierul ceh, Petr Necas, a avertizat că pactul fiscal european nu include mecanisme care să forţeze statele să-şi ţină sub control datoriile, nu doar deficitele bugetare, şi ar putea crea tensiuni politice artificiale în UE. Olanda a anunţat că deficitul bugetar va depăşi din nou, în 2013, pragul tolerat de zona euro. Irlanda va supune unui referendum ratificarea pactului fiscal european. Prin urmare, nu este normal ca preşedintele Băsescu să vină cu tema de la Bruxelles, să dicteze un acord politic subalternilor lui din coaliţie şi apoi să ne ceară să semnăm acel document, fără un dialog serios între putere şi opoziţie, fără o dezbatere cu societatea civilă, cu asociații profesionale, sindicate, patronate, organizații eguvernamentale. Analiza economică, impactul acestui Tratat asupra economiei şi finanţelor româneşti trebuie să fie prezentate clar de către specialiştii în materie. Trebuie să ştim cum influenţează prevederile Tratatului şansele de relansare economică ale României. Comisia Europeană tocmai a tăiat prognoza de creştere economică a României cu 0,5 puncte procentuale faţă de previziunile din toamnă, estimând o creştere cu doar 1,6% în acest an. Prognoza pentru 2012 este însoţită de riscuri care înclină în direcţia negativă. Printre acestea se numără: incertitudinile persistente de pe pieţele financiare şi eventuale incidente privind datoriile de stat de la periferia zonei euro, care ar trage în jos creşterea economică a României; situaţia financiară a populaţiei, cuplată cu standardele mai dure de creditare, care ar putea rezulta într-o consum sub aşteptări în sectorul privat.
După cum ştiţi, spune Zgonea, tratatul de guvernanţă fiscală este interguvernamental. În aceste condiţii, era firesc ca premierul în funcţie, Mihai Răzvan Ungureanu, să meargă la Bruxelles să semneze acest tratat. Însă ne-am trezit din nou cu Traian Băsescu în locul premierului, ceea ce înseamnă că faţă de Guvernul Boc nu s-a schimbat decât numele premierului. Este aceeaşi guvernare care nu a luat niciun fel de măsuri pentru stimularea mediului de afaceri și pentru atragerea investitorilor care să producă locuri de muncă și venituri la bugetul statului. Este aceeaşi guvernare care a tăiat salariile şi pensiile, care a lăsat sute de mii de oameni pe drumuri. Aceeaşi guvernare care şi-a bătut joc de absorbţia fondurilor europene. De când România a aderat la Uniunea Europeană, am platit, la bugetul comunitar, peste 6,5 miliarde de euro şi am primit în jur de 3,5 miliarde de euro. Aceasta este realitatea: România a finanţat Uniunea Europeană. Nu am fost capabili să absorbim fondurile europene. Românii trebuie să ştie toate aceste lucruri care îi privesc. Nicio guvernare, oricum s-ar numi ea, nu are dreptul să ia decizii care îi afectează pe toţi cetăţenii, în lipsa unei informări corecte şi a unor dezbateri serioase. O dezbatere autentică este ceea ce noi cerem aici, în Parlament, asupra tuturor aspectelor care îi privesc pe cetăţenii României, a încheiat Zgonea. – www.promptmedia.ro
