107609 – 05022012 – Prevederea ascunsă din tratatul ACTA semnat de România este aceea că, în viitor, orice cetăţean care nu a plătit pentru o operă intelectuală poate ajunge la puşcărie • ZIUAnews dezvăluie ce a semnat pe ascuns Emil Boc, în timp ce oamenii protestau în ţară • Specialiştii în drept informatic precum şi politicieni de marcă au devoalat consecinţele asupra democraţiei şi progresului la care a renunţat România semnând ACTA Libertăţile şi drepturile cetăţeneşti sunt pe cale să primească o nouă lovitură. Mai sunt doar câteva luni până când se va decide dacă oamenii vor face puşcărie doar din cauza unei simple melodii, aflate pe un CD pe care nu l-au procurat legal. Nimeni nu va mai putea folosi o operă intelectuală, de orice fel ar fi ea, dacă nu a plătit pentru aceasta.
Tratatul ACTA reprezintă una dintre ultimele tentative ale statului, oricare ar fi acesta, de a controla viaţa oamenilor. Este legea care va declanşa un adevărat război informatic, între internauţi şi stat.
Parlamentul European va lua în vara acestui an o decizie în ceea ce priveşte Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA). Deputaţii europeni vor decide dacă vor ratifica sau nu controversatul tratat. Legea care va duce la dispariţia libertăţii pe internet şi va restrânge şi mai mult drepturile cetăţeneşti. În cazul în care ACTA va fi adoptat de Parlamentul European, orice utilizator de Internet va fi monitorizat în permanenţă, pentru ca nu cumva să distribuie “produse” sau “mărfuri” fără a avea acordul de a face acest lucru, încălcând astfel legea privind drepturile de autor. Companiile care furnizează servicii de Internet vor şti în orice moment ce facem. Nu va conta că este vorba despre site-urile accesate doar pentru a fi citite, de tranzacţiile online de orice fel sau de discuţii private purtate prin intermediul diferitelor programe. Chiar şi din cauza unor glume s-ar putea să avem de suferit, aşa cum s-a întâmplat în cazul a doi tineri reţinuţi în SUA, caz prezentat de ZIUAnews în articolul “Twitter terorism”.
Practic, viaţa noastră va fi controlată în totalitate şi nici măcar nu vom şti când se va întâmpla acest lucru. Asta pentru că nimeni nu ne va anunţa că suntem monitorizaţi.
Cătălin Ivan: “E deja prea mult” – Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan a declarat pentru ZIUAnews că forma iniţială a tratatului era total diferită faţă de cea actuală şi că nici măcar iniţiatorul acordului nu mai este de acord cu prevederile din prezent. “Suntem de acord ca Internetul să fie un mediu sigur de comunicare, dar nu sunt de acord ca toţi cei care folosesc internetul să poată fi controlaţi şi să poată intra pe calculatoarele lor şi să poate fi accesate de acolo tot felul de informaţii. Ce mail-uri folosim, cu cine vorbim, ce vorbim, ce vorbim pe Messenger şi aşa mai departe. E deja prea mult. Forma iniţială a Tratatului ACTA era complet diferită faţă de cea actuală. Nici măcar iniţiatorul tratatului nu mai este de acord cu forma lui actuală”, a spus Cătălin Ivan.
Eurodeputatul PSD a precizat că nu va vota Tratatul ACTA şi a criticat decizia Guvernului Boc de a semna acest acord, fără să existe o dezbatere prealabilă. ”În forma actuală eu nu cred că Tratatul ACTA ar putea fi votat, mai ales că nu a avut loc nicio dezbatere publică. Internetul deja nu mai este ceva abstract, un instrument de comunicare pentru instituţii, acum face parte din viaţa noastră de zi cu zi, ne afectează pe toţi. Prin urmare o dezbatere pentru reglementarea Internetului ar trebui să fie una foarte serioasă şi foarte largă, cu participarea tuturor. Nu cred că mai există români care nu folosesc Internetul, în afara celor din mediul rural care nu au acces la Internet. În oraş de la şase, şapte ani copiii sunt pe internet, oamenii de 60, 70 de ani folosesc internetul. Nu ştiu cum Guvernul a putut să semneze un astfel de tratat fără să se consulte public. În forma actuală nu poate fi votat şi în mod categoric nu îl voi vota. Probabil că cea mai bună soluţie este amânarea lui şi rediscutarea acestui tratat. Cu atât mai mult cu cât raportorul acestui Tratat, cel care a scris textul iniţial şi-a retras numele de pe dosar. Deci, în forma actuală nu este susţinut nici măcar de cel care l-a iniţiat. Se discută încă despre Tratatul ACTA pentru că el este în continuare susţinut de celelalte grupuri politice, precum PPE. Dar, în primul rând are o susţinere foarte mare în Consiliul European, au semnat foarte multe guverne acest tratat, printre care şi Guvernul României, care şi-a asumat aceste reglementări fără să discute cu nimeni. Este foarte dubios şi total nedemocratic”, a explicat Ivan.
„Prin Tratatul ACTA se pune în pericol dreptul la libertatea de exprimare şi dreptul la intimitate. Un provider de internet va putea să acceseze datele persoanele ale oricăruia dintre noi. Dar gândiţi-vă că acces la internet nu avem numai pe calculatorul de acasă, avem şi pe telefonul mobil. Vă daţi seama că va putea să pună în urmărire telefoanele mobile care au internet? Ceea ce înseamnă acces la convorbiri, acces la sms-uri, acces la agenda telefonică şi aşa mai departe. Cred că se merge mult prea departe cu controlul”, a încheiat Ivan.
Norica Nicolai: Internetul este un spaţiu al libertăţii – Nici europarlamentarii PNL nu vor vota ACTA. Norica Nicolai a precizat că efectele negative ale acestui acord sunt mult mai multe decât cele pozitive. „Noi (n.r. – liberalii) probabil că vom lua o decizie de vot împotrivă. Este o mare dezbatere la noi în grup cu privire la tratat, pentru că în iunie va fi dead-line-ul pentru vot. Eu intenţionez chiar să fac o consultare publică la Bucureşti pentru că sunt câteva chestiuni care în aparenţă sunt pozitive, adică combaterea pirateriei, protejarea drepturilor de autor, dar efectele negative sunt mult mai mari decât acestea. Marea vulnerabilitate a Tratatului ACTA este că există riscul ca să criminalizeze o întreagă populaţie. Adică să răspundă penal toţi cei care îşi downloadează fără să plătească tot feluri de lucruri de pe internet. Internetul a fost creat ca un spaţiu al libertăţii totale, al libertăţii absolute. Eu sunt convinsă că trebuie să existe şi reguli în exercitarea libertăţii, dar am văzut nişte precedente cel puţin în Statele Unite, care după părerea mea sunt extrem de periculoase. Sunt oameni care au fost condamnaţi deja pentru downloadarea unor materiale de pe internet. Ceea ce nu consider că e normal. Scopul internetului este acela de a informa şi de a da acces la informaţie. Acum dacă downloadezi un referat ai putea fi subiect de investigare, ceea ce nu e în regulă. Există acest mare risc şi noi mai degrabă vom vota împotrivă. Este posibil să se şi amâne votul pentru că este atât de controversat şi dezbaterile sunt atât de mari încât nu s-a conturat cumva o opinie comună”, a spus Nicolai.
„Potenţialul pentru fiecare cetăţean de a fi infractor este cel mai mare dezavantaj din acest Tratat ACTA. Mai este o altă chestiune. Spunem că s-ar putea crea o poliţie a internetului, dar cine controlează acest timp de poliţie? Care este modul ei de comportament, pentru că după părere mea pune nişte probleme juridice majore. Părerea mea personală este că în spatele acestui demers de verificare, de poliţie, sunt aceleaşi companii care au creat posibilitatea de a downloada toate materialele. Ele cred că sunt deja pregătite tehnic să exercite această poliţie, ceea ce va fi îngrozitor pentru libertatea de opinie şi nu cred că este cazul. Toţi oameni au deja prezumţia de vinovăţie. Eu cred că internetul este un spaţiu al libertăţii şi ar trebui să rămână un spaţiu al libertăţii”, a declarat Nicolai.
Tăcere la PDL – Am încercat să aflăm şi punctul de vedere al europarlamentarilor PDL. Niciunul dintre aceştia nu a comentat prevederile ACTA, probabil fiind preocupaţi mai mult de situaţia explozivă din interiorul partidului. Totuşi, este de ajuns să ne gândim că preşedintele Traian Băsescu susţine acest tratat şi că Guvernul deja l-a semnat pentru a ne da seama de poziţia democrat-liberalilor din Parlamentul European.
Bogdan Manolea: încălcarea drepturilor fundamentale – Avocatul Bogdan Manolea a precizat pentru ZIUAnews că, fără îndoială, tratatul încalcă drepturile fundamentale ale cetăţenilor. “ACTA pune mai presus de drepturile fundamentale ale utilizatorilor pe cele ale unor privaţi în activitatea lor comercială. Metodele de protecţie stabilite în ACTA sunt vagi şi neconcludente. De exemplu se vorbeşte întotdeauna de <<autorităţi competente>>, în loc să se spună <<instanţe competente>>, ceea ce ar fi făcut clar că singurul mod în care se aplică legea este prin intermediul unei instanţe de judecată, nu printr-o autoritate cu puteri arbitrare”, a explicat Bogdan Manolea. Acesta susţine că “ACTA nu modifică însă legislaţia naţională pentru pedepsirea încălcărilor legii drepturilor de autor pentru persoanele fizice, unde deja există prevăzute infracţiuni specifice pentru o serie de activităţi, inclusiv download şi upload de conţinut pe internet, fără consimţămâtul titularului drepturilor de autor”.
În ceea ce priveşte decizia Parlamentului European, Manolea crede că aceasta depinde foarte mult de reacţia străzii. “Depinde mult de cât de activi vor fi cetăţenii din întreaga Uniune Europeană în a atrage atenţia asupra problemelor pe care ACTA le creează în Internet”.
Fără credibilitate democratică, atac la libertate şi obstacol în calea inovării – Organizaţiile AccesNow.org, EDRi şi TACD au realizat un studiu care arată cât se poate de clar pericolele din ACTA. Astfel, în primul rând este vorba despre absenţa credibilităţii democratice în ceea ce priveşte elaborarea tratatului. “ACTA a fost elaborat în afara forumurilor multilaterale existente, cum ar fi Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (OMPI) şi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), organizaţii care au la bază principiile democraţiei şi deschiderii şi care oferă garanţii procedurale clare. ACTA a fost negociat în spatele uşilor închise, excluzând majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare și fără transparenţă democratică la nivelul ONU, UE sau la nivel național. ACTA îşi propune să creeze o nouă instituţie, Comisia ACTA, fără să definească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism să funcţioneze într-o manieră deschisă, transparentă şi inclusivă, care să permită exercitarea unui control public asupra acţiunilor sale. Comisia ACTA, ca organism neales, ci numit, va fi responsabilă pentru implementarea şi interpretarea Acordului şi va putea propune amendamente la Acord, după adoptarea acestuia, fără să existe însă un mecanism prin care să poată fi trasă la răspundere pentru deciziile sale. Până în momentul de faţă, niciuna dintre părţile care au negociat ACTA nu a oferit acces public la documentele care au stat la baza negocierilor, deşi aceste documente sunt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textul Acordului. Comisia Europeană nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (I şi II). Nu a fost realizat niciun studiu cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, în special în legătură cu state terţe, care adesea nu oferă garanţii referitoare la protecţia vieţii private, libertății de exprimare şi statul de drept, similare celor din UE”, se arată în studiul celor trei organizaţii.
De asemenea, potrivit aceluiaşi document, “interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi fundamentale”. “ACTA va lăsa reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private, întrucât impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internetului, care nu sunt însă în măsură să reglementeze formele de exprimare în mediul online”, precizează studiul.
Nu în ultimul rând, “ACTA poate avea un efect negativ asupra inovării”. Conform organizaţiilor amintite mai sus, “având în vedere faptul că inovarea, spre exemplu dezvoltarea de software, apare adesea în zone gri din punct de vedere juridic, ACTA va avea efectul de a inhiba noi iniţiative în domeniul digital şi în alte domenii industriale, potenţialii inovatori temându-se de sancţiunile financiare şi măsurile penale care ar putea fi aplicate în cazul unor încălcări neintenţionate ale drepturilor de proprietate intelectuală”.
În concluzie, studiul arată că “ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţa privată”. – www.promptmedia.ro, sursa ZIUAnews.ro
