Bucuresti: 88 de incendii pe zi in 2011

108120 – 22022012 – Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă au intervenit anul trecut pentru stingerea a 32.000 incendii, ceea ce înseamnă o medie de 88 incendii pe zi şi o creştere de aproximativ 29% faţă de 2010. În acelaşi timp, se constată şi o creştere alarmantă a incendiilor de vegetaţie uscată şi a celor de pădure, potrivit bilanţului activtăţii IGSU pe anul trecut, dat publicităţii miercuri.

În ceea ce priveşte repartiţia incendiilor pe judeţe, cele mai multe incendii s-au produs în partea de vest şi nord – vest a ţării, numărul fiind mai mic în restul judeţelor.

Incendiile, ca unul dintre cele mai frecvente tipuri de risc, s-au manifestat în procent de 37% la gospodăriile populaţiei, 18% la anexe gospodăreşti, 13% la proprietăţi individuale aflate în afara gospodăriilor cetăţeneşti, 9% la mijloace de transport, 5% în industrie, 5% în comerţ, 5% la activităţi de servicii colective, 9% în alte domenii.

În ceea ce priveşte numărul de locuinţe afectate anul trecut de incendii, acesta a crescut cu 7,9% faţă de 2010, fiind distruse parţial sau total peste 6000 de locuinţe şi anexe ale acestora. Se poate conchide, pe baza datelor de analiză, că 17 locuinţe sunt zilnic incendiate, iar aproximativ echivalentul a patru comune de dimensiune medie din România sunt afectate grav de incendii. O analiză atentă a acestei situaţii, ce reflectă de fapt o situaţie ce nu s-a schimbat faţă de anii anteriori, presupune o modificare a activităţii inspecţiei de prevenire şi educaţie preventivă care va trebui să mute centrul de greutate al activităţilor spre zonele în care se manifestă cel mai pregnant aceste evenimente – în prezent, numărul cel mai mare de incendii la locuinţe la nivel naţional se înregistrează în judeţele din nordul şi estul ţării.

În anul trecut, ţara noastră a cunoscut cele mai intense incendii de pădure din ultimii 20 – 30 de ani. Acestea au avut drept cauze, pe de o parte, seceta prelungită din 2011, ceea ce a determinat o masă vegetală uscată importantă, şi, pe de altă parte, metoda, tot mai des folosită, de igienizare prin ardere a terenurilor. Aceeaşi cauză a determinat şi numărul crescut al incendiilor de vegetaţie uscată, ce a implicat intervenţia de durată a unor importante efective şi un consum de resurse mult mai mare în comparaţie cu incendiile obişnuite. Caracteristicile incendiilor de pădure au fost date de suprafaţa mare de manifestare, violenţa fenomenului, simultaneitatea producerii şi accesul dificil, foarte multe producându-se în zona montană, la mare altitudine. Pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei, a fost solicitat sprijinul centrului de sateliţi ai UE, imaginile referitoare la dezvoltarea fenomenului fiind primite în timp relativ scurt, fiind folosite ulterior la o determinare mai precisă a zonei afectate. Din cauza producerii acestora în zona montană, accesul a fost foarte dificil, comunicaţiile au fost foarte greu de asigurat, fiind necesară intervenţia mijloacelor aeriene ale Inspectoratului General de Aviaţie. În total, au fost afectate peste 1.700 hectare din nouă judeţe, fiind necesară folosirea zilnică a peste 800 persoane şi 90 de mijloace şi echipamente specifice. Totodată, a existat o cooperare foarte bună şi cu structurile Ministerului Apărării Naţionale, ale ocoalelor silvice, agenţiilor şi gărzilor judeţene de mediu, organizaţiilor Salvamont şi a celor voluntare.

Incendiile au fost provocate, în cea mai mare parte, de utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice defecte sau improvizate (23%), focul deschis (16%), coşurile de fum defecte sau neîntreţinute (14%), fumatul fără respectarea normelor (12%), acţiuni intenţionate (10%), mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate (6%) sau a unor alte împrejurări (19%).

Cu toate eforturile depuse, 224 persoane şi-au pierdut viaţa în urma incendiilor, cu 10% mai puţin decât în anul 2010, iar 464 persoane (cu 4% mai mult decât în 2010), au suferit diferite traume, în special arsuri. Peste 80% din totalul deceselor s-au înregistrat în incendiile produse la locuinţele personale. Persoanele cele mai vulnerabile sunt bătrânii (de regulă peste 60 de ani) şi copii până la vârsta de 5 ani. Repartiţia victimelor la nivel naţional este eterogenă, dar un număr mai mare de decese la 100.000 locuitori se observă la judeţele Sibiu, Argeş, Suceava, Covasna şi Ilfov. – www.promptmedia.ro