Bucuresti: 2011 – anul exodului in sistemul sanitar romanesc

107034 – 16012012 –  În 2011, din sistemul sanitar românesc „s-au evaporat“ 30.000 de angajaţi. Este cel mai mare exod înregistrat în istoria medicinei româneşti şi vine într-un moment-cheie, potrivit Capital.ro.

Medicii români au început să testeze lucrul în afara ţării încă de la începutul anilor 2000, însă emigraţia personalului sanitar s-a transformat într-un fenomen de masă abia după aderare. Criza acută de angajaţi în domeniul sanitar din Franţa a făcut ca aceasta să devină principala ţară de destinaţie pentru specialiştii români. Iar în momentul de faţă, românii au ajuns „minoritatea medicală” cea mai numeroasă, depăşind în 2010 Belgia.

Cauzele? Aşa cum spun Raymonde Séchet şi Despina Vasîlcu, autorii unui studiu pe tema exodului personalului sanitar din România, „70% din medicii intervievaţi au declarat că au ales să-şi părăsească ţara din motive financiare“. În plus, condiţiile oferite de recrutori sunt pe alocuri de nerefuzat: „peste un sfert din respondenţi afirmă că au fost permanent sprijiniţi de către directorul spitalului care i-a angajat sau de către diverse instituţii publice locale, iar o treime declară că au primit un bonus de instalare“. Alt motiv ar fi faptul că numărul de ţări care a lansat anunţuri de angajare pentru personalul din sistemul sanitar românesc a fost mai mare ca niciodată.

Veniturile medicilor de la noi sunt mici. Pe alocuri, foarte mici, iar 2011 a fost cel mai rău an din acest punct de vedere. După reducerea salariilor din sistemul public cu 25%, în vara lui 2010, anul trecut a venit cu concedii fără plată şi noi tăieri ale veniturilor. Nu în toate cazurile, ci mai degrabă în funcţie de managementul fiecărei instituţii. De exemplu, în timp ce majoritatea spitalelor din Craiova au operat reduceri salariale, sunt cazuri, cum este cel al Spitalului Marie Curie din Capitală sau al celui de Urgenţă din Cluj, în care angajaţii s-au bucurat de creşteri ale veniturilor. Astfel, există medici primari cu salarii de peste 7.000 de lei (doar pe specializări precum anatomia patologică, unde practicanţii primesc sporuri consistente).

În paralel, însă, există rezidenţi cu venituri mult sub salariul minim.  În condiţiile în care clinicile private din ţară acordă salarii mult peste cele oferite de sistemul public (uneori depăşind 3.000 de euro), apare o întrebare firească: de ce nu aleg angajaţii din sistemul sanitar să rămână în ţară, profesând pentru clinicile private, în loc să îşi facă definitiv bagajele? Un motiv ar fi, evident, incapacitatea acestui sistem de a absorbi un personal prea numeros: conform unor statistici publicate la finalul anului trecut, în privat lucrează 11.000 de medici. În paralel, însă, trebuie ţinut cont că, deşi predominante, raţiunile financiare nu sunt singurele care stau la baza deciziei angajaţilor din domeniul sanitar de a-şi părăsi ţara.

Drept dovadă, potrivit informaţiilor culese de Raymonde Séchet şi Despina Vasîlcu, 65% din medicii români angajaţi în Franţa speră să se poată stabili definitiv în ţara-gazdă, motivele invocate fiind calitatea vieţii, net superioară, oportunităţile educaţionale excelente pentru copiii lor şi posibilităţile de creştere profesională. – www.promptmedia.ro