105442 – 10112011 – Redresarea economiei UE s-a oprit, potrivit previziunilor de toamnă puclicate de Comisia Europeană. Deteriorarea puternică a sentimentului de încredere afectează investiţiile şi consumul, în timp ce încetinirea creşterii mondiale ţine pe loc exporturile, iar măsurile de consolidare bugetară de urgenţă îşi pun amprenta asupra cererii interne. PIB-ul din UE va stagna, conform estimărilor actuale, o bună parte din anul 2012. Pentru întregul an 2012, creşterea este estimată la circa 0,5%. Până în 2013 se aşteaptă revenirea la o creştere uşoară de aproximativ 1,5%. În ceea ce priveşte pieţele muncii nu se estimează îmbunătăţiri reale, iar rata şomajului va rămâne, potrivit previziunilor, la nivelul actual de aproximativ 9,5%. Se estimează că rata inflaţiei va scădea sub 2% în trimestrele următoare. Consolidarea bugetară va continua şi în acest context deficitele publice vor scădea până în 2013, potrivit previziunilor, la puţin peste nivelul de 3%, în ipoteza menţinerii politicilor actuale.
Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a declarat în legătură cu acest subiect: „În Europa, creşterea s-a oprit şi există riscul unei noi recesiuni. În unele state membre a avut loc o creştere a numărului de locuri de muncă, însă în UE per ansamblu nu se aşteaptă nicio îmbunătăţire reală a situaţiei la acest capitol. Elementele-cheie pentru reluarea creşterii şi crearea de locuri de muncă sunt reinstaurarea încrederii în sustenabilitatea bugetară şi în sistemul financiar şi accelerarea reformelor îndreptate către dezvoltarea potenţialului de creştere al Europei. Există un consens larg cu privire la măsurile de politică necesare. Ceea ce ne trebuie în momentul de faţă este o implementare fermă. În ceea ce mă priveşte, voi începe să utilizez încă din prima zi noile reguli în materie de guvernanţă economică”.
Creşterea economică a încetat – Redresarea economică a ajuns într-un moment de stagnare. În trimestrul actual şi în cele care vor urma se aşteaptă şi o stagnare a PIB-ului. Începând cu această vară, perspectivele au înregistrat o evoluţie din ce în ce mai nefavorabilă. Criza datoriilor suverane din statele membre ale zonei euro s-a răspândit, sustenabilitatea datoriei ţărilor cu economii avansate din afara UE a intrat la rândul său în atenţia investitorilor, iar economia globală şi-a pierdut suflul. Pe fondul acestor perspective nefavorabile şi al incertitudinii crescânde, se estimează că firmele îşi vor amâna sau chiar anula investiţiile. Conform proiecţiilor, gospodăriile vor consuma cu prudenţă, iar unele state membre vor continua eforturile de reducere a nivelurilor ridicate de îndatorare. De asemenea, băncile vor continua probabil să restrângă operaţiunile de împrumut şi astfel să limiteze posibilităţile de investiţie şi consum. Consolidarea bugetară a devenit tot mai mult o urgenţă, în condiţiile în care preocupările legate de sustenabilitate au devenit mai acute şi s-au extins şi asupra unor ţări care nu fuseseră afectate înainte. Economia reală tot mai slabă, finanţele publice fragile şi sectorul financiar vulnerabil par să se influenţeze reciproc, într-un cerc vicios. Încrederea şi creşterea nu pot reveni până când nu se întrerupe această interacţiune negativă.
Împreună, până la mijlocul anului 2012, măsurile strategice adoptate în ultimele luni ar putea fi eficace în reducerea nesiguranţei legate de datoria suverană şi de criza pieţei financiare, fapt care va da treptat un impuls investiţiilor şi consumului. Pentru 2012, se estimează o creştere anuală a PIB-ului de 0,6% în UE şi de 0,5% în zona euro. În 2013, nu se va înregistra o creştere spectaculoasă; nivelul acesteia se va situa la 1,5% în UE şi la 1,3% în zona euro. Niciun grup de state membre nu va rămâne neafectat de încetinirea economică preconizată, însă vor exista diferenţe la nivelul creşterii.
Creştere insuficientă pentru a permite dezvoltarea pieţei muncii – În 2012, se estimează o stagnare a creşterii în domeniul ocupării forţei de muncă. Ritmul de creştere a PIB-ului preconizat pentru a doua jumătate a anului viitor este prea moderat pentru a genera rezultate durabile pe piaţa muncii. Nu se estimează că şomajul va scădea în cursul perioadei acoperite de previziuni. Pe piaţa muncii continuă să existe diferenţe considerabile între statele membre.
Starea finanţelor publice continuă să se amelioreze treptat – Anul 2011 marchează trecerea de la stabilizarea la consolidarea finanţelor publice. Nivelul deficitului bugetar pe 2011 este estimat în prezent la 4,7% din PIB în UE şi la 4,1% în zona euro. Pentru 2012, se preconizează că deficitul va atinge 3,9% în UE şi 3,4% în zona euro. Previziunile actuale nu includ măsurile de consolidare probabile, dar încă neadoptate. Ipoteza tehnică referitoare la menţinerea politicilor actuale ar putea avea o greutate mai mare decât de obicei asupra previziunilor. Pe baza acestei ipoteze, se estimează că ponderea agregată a datoriei în PIB va atinge o valoare maximă de 85% în 2012, după care se va stabiliza în 2013. În zona euro, se estimează că ponderea datoriei va continua să crească uşor în perioada acoperită de previziuni, depăşind 90% în 2012.
Reducerea inflaţiei – Preţurile la energie au constituit în 2011 principalul factor declanşator al inflaţiei. Întrucât se estimează că ele vor cunoaşte o scădere treptată, se preconizează că şi inflaţia globală va reveni în 2012 sub nivelul de 2%. Încetinirea prelungită a creşterii economice va continua să modereze presiunile implicite asupra preţurilor, iar salariile vor cunoaşte probabil doar o creştere moderată.
Există riscul ca perspectivele să se înrăutăţească – Având în vedere creşterea fragilă a PIB-ului estimată pe baza scenariului de referinţă, riscul unei recesiuni nu este neglijabil. Principalele riscuri rezultă din situaţia datoriilor suverane, a industriei financiare şi a comerţului mondial. Există posibilitatea unor interacţiuni negative. Încetinirea creşterii afectează ţările cu probleme legate de datoria suverană, a căror situaţie are impact asupra bunului mers al industriei financiare. Printre punctele pozitive, este posibil ca încrederea să se restabilească mai repede decât se presupune în prezent, ceea ce ar putea crea condiţiile necesare pentru o redresare mai rapidă a investiţiilor şi a consumului privat.
Creşterea globală ar putea da dovadă de o mai mare rezilienţă decât se prevăzuse în scenariul de referinţă, contribuind astfel la dezvoltarea exporturilor nete ale UE. În fine, o scădere mai accentuată a preţurilor la produsele de bază ar putea determina creşterea veniturilor reale şi a consumului. Riscurile legate de evoluţia inflaţiei par a fi în mare echilibrate. – www.promptmedia.ro
