105191 – 31102011 – Ceea ce au cerut reprezentanţii FMI autorităţilor de la Bucureşti, să pregătească instrumente şi proceduri care să permită intervenţii rapide la băncile cu probleme, seamănă a avertisment serios în ciuda faptului că oficialii BNR încearcă să ne spună că băncile de la noi sunt solide. Banca centrală urmează să definitiveze şi să aprobe reglementările privind funcţionarea unui nou tip de instituţie financiară pe piaţa locală – aşa-numita „bridge bank” (bancă – punte) – care să poată prelua rapid spre administrare bănci comerciale care intră în dificultate. Fondul de Garantare a Depozitelor, constituit în 1996 şi condus de Eugen Dijmărescu, ar urma să constituie această instituţie şi să o împuternicească să preia o instituţie de credit cu probleme grave
de solvabilitate şi lichiditate. Rămâne de văzut care vor fi criteriile pe baza cărora va avea loc o asemenea preluare, respectiv dacă noul mecanism de salvare a unei bănci va fi valabil pentru orice instituţie de credit. România s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional prin acordul stand-by de tip preventiv ca până la sfârşitul lunii octombrie a.c. (adicâ până azi) să reglementeze funcţionarea instituţiei de tipul „bridge bank” pentru extinderea gamei de instrumente care să permită intervenţii rapide în sistem, cu efecte negative minime asupra stabilităţii financiare generale.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale urma să discute vineri aprobarea acestor noi reglementări însă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a menţionat că aceste schimbări vor fi făcute publice în perioada imediat următoare, după avizul final al Consiliului de Administraţie.
Banca-punte va fi o bancă nouă, cu durată de funcţionare limitată, cu gamă completă de servicii autorizate de BNR şi supravegheată de banca centrală. Aceasta va prelua rapid (practic într-un weekend) depozitele şi creditele unei bănci care nu se mai descurcă pe piaţă şi va asigura continuitatea activităţii fără nicio întrerupere a programului normal de funcţionare. Banca-punte va continua să îndeplinească angajamentele faţă de deponenţi şi va evita întreruperea/solicitarea rambursării anticipate a creditelor în derulare. Obiectivul de bază al acestei noi bănci va fi să găsească investitori privaţi eligibili care să-i preia bilanţul cât mai curând posibil, integral sau parţial. În sistemul bancar din SUA durata de viaţă a unei asemenea instituţii este limitată la trei ani, însă există şi posibilitatea prelungirii. Dacă nu se poate găsi cumpărător, portofoliul de active ar putea ajunge la Fondul de Garantare a Depozitelor care să se ocupe de lichidare. Banca-punte este o formulă inventată pentru evitarea unor falimente cu efect perturbator puternic mai ales în cazul unor bănci cu poziţie sistemică.
În ultima perioadă toţi oficialii BNR, începând cu guvernatorul şi până la şeful Consiliului de Supraveghere, Nicolae Cinteză, au dat asigurări că sistemul bancar românesc în ansamblu este solid şi că nicio bancă nu are probleme.
În România funcţionează 41 de bănci comerciale a căror solvabilitate medie era de peste 14% la sfârşitul lunii iunie.
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, entitatea care trebuie să despăgubească deponenţii unei bănci care a intrat în faliment până la suma maximă de 100.000 de euro/deponent, a fost înfiinţat în 1996. De-a lungul timpului a despăgubit deponenţi ai unor bănci precum Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont şi Banca Columna. – www.promptmedia.ro
