104838 – 17102011 – ANCOM ar putea monitoriza, alături de Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), aplicarea Legii privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii. Aceasta este una dintre observațiile pe care ANSPDCP le-a făcut proiectului de lege înaintat de Ministerul Comunicațiilor. Potrivit unor surse, deşi ANSPDCP a atenţionat Ministerul Comunicaţiilor, în două rânduri, asupra acestui subiect, prevederea nu a fost preluată în proiectul de lege. Printre alte observaţii pe care ANSPDCP le-a făcut pe marginea acestui document se află lipsa de claritate în definirea instituţiilor care ar trebui să gestioneze aceste informații,
ambiguitatea modului în care furnizorii de servicii și asumă răspunderea în privința aplicării legii, precum și lipsa unui cadru legal de stabilire a conținutului autorizației, de arhivare și distrugere a datelor.
Legea privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații a generat discuții aprinse în România, iar autoritățile statului au poziții contradictorii în legătură cu stadiul aceluiași act normativ. În timp ce Autoritatea Natională pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal respinge de două ori proiectul de lege, o altă instituție guvernamentală – Departamentul pentru Afaceri Europene – anunță Comisia Europeană că ”proiectul de lege (…) este în curs de adoptare”.
Legislatia europeană privind retinerea datelor cu caracter personal din comunicatiile electronice – Directiva 2006/24/CE este aplicată în 20 dintre statele membre ale UE. Ea a fost transpusă în România în Legea 298/2008, care a fost contestată la Curtea Constitutională în 2009 (după un litigiu civil dintre Orange şi Comisariatul pentru Societatea Civilă). Principalele obiecţii ridicate vizează concordanţa dintre document şi Legea fundamentală a statului şi Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Legea aplică o Directivă a UE din anul 2006 (Directiva nr. 2006/24/C.E.), izvor legislativ care stabileşte obiectivele ce trebuie atinse de către statele membre, dar lăsă autorităţilor naţionale competenţa în privinţa formelor şi mijloacelor de adoptare.
Până în prezent, România, stat membru al UE, nu a îndeplinit acest obiectiv, ceea ce ar putea declanşa procedura de infringement din partea Comisiei Europene, după ce în iunie anul acesta, Comisia a declanşat deja acţiunea de punere în întârziere împotriva autorităţilor române. – www.promptmedia.ro
