104421 – 29092011- Comisia Europeană a publicat joi raportul său anual cu privire la protecţia intereselor financiare ale UE şi combaterea fraudei în 2010. Scopul acestui raport este de a măsura riscul ca veniturile şi cheltuielile UE să fie utilizate necorespunzător prin nereguli şi presupuse fraude. Graţie implementării în majoritatea statelor membre a unor sisteme de reportare modernizate şi îmbunătăţite, Comisia are acces la date tot mai multe şi de mai bună calitate privind neregulile.
Prin urmare, numărul neregulilor raportate a crescut în aproape toate sectoarele bugetare. Acest lucru permite Comisiei să-şi propună o raportare tot mai bună şi mai fiabilă, ceea ce contribuie la mai buna protejare a banilor contribuabililor. Având în vedere că banii UE sunt monitorizaţi cu mai multă eficacitate, statele membre şi Comisia pot reacţiona mai repede faţă de schimbarea modalităţilor de fraudare şi pot lua măsuri corespunzătoare de prevenire a fraudelor. Acest aspect este important, pentru că cea mai bună metodă de combatere a fraudei este prevenirea acesteia.
Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, a declarat: „Raportul ne oferă o imagine liniştitoare. Statele membre depistează mai multe nereguli, deci mai mulţi bani utilizaţi greşit se pot întoarce la bugetul UE. Acest lucru nu înseamnă însă că s-a încheiat lupta împotriva fraudei. Comisia invită statele membre care încă nu au implementat noul sistem de raportare să facă acest lucru cât se poate de repede. De asemenea, îndemnăm insistent statele membre care raportează niveluri excepţional de scăzute de presupuse fraude să explice cum controlează cheltuirea fondurilor UE. Cetăţenii UE au dreptul să ştie cum este cheltuit fiecare bănuţ din contribuţiile lor.”
Sistemul de raportare bazat pe internet (IMS) a îmbunătăţit semnificativ condiţiile generale de raportare a neregulilor. Comisia îndeamnă insistent Spania, Franţa şi Irlanda să implementeze complet sistemul până la sfârşitul anului 2011 pentru a proteja şi mai bine banii contribuabililor din UE. De asemenea, Comisia intenţionează să analizeze sistemele de control al neregulilor şi de combatere a fraudelor instituite de statele membre în domeniul politicii de coeziune pentru a evalua dacă şi cum sunt adaptate acestea pentru a viza domeniile în care există un risc ridicat de apariţie a fraudelor şi neregulilor. Începând din 2010, Comisia a adoptat mai multe iniţiative politice care vizează combaterea fraudelor şi care vor avea un impact pozitiv asupra protejării intereselor financiare ale UE. Primele rezultate ale acestor iniţiative politice vor fi prezentate în raportul următor, referitor la anul 2011.
Raportul anual cu privire la protecţia intereselor financiare ale UE oferă detalii referitoare la neregulile şi presupusele fraude raportate de statele membre, precum şi la recuperarea fondurilor UE. Este important să se facă distincţia în mod clar între nereguli şi fraudă. Neregulile sunt adesea rezultatul unor simple erori comise de beneficiari atunci când îşi îndeplinesc obligaţiile de raportare. De exemplu, o astfel de neregulă ar putea fi raportarea greşită de către o persoană a numărului de ore lucrate în cadrul unui proiect sau nerespectarea normelor referitoare la o procedură de ofertare, precum solicitarea unui număr prea redus de oferte sau acceptarea unor oferte de la ofertanţi neeligibili.
Frauda este o neregulă comisă în mod intenţionat, şi constituie infracţiune. Impactul financiar real al fraudei poate fi măsurat doar după încheierea procedurilor judiciare. Legislaţia UE impune statelor membre să notifice Comisiei cazurile de fraudă şi alte nereguli care prejudiciază interesele financiare în toate domeniile de activitate ale UE. Cu toate acestea, imaginea care rezultă din statistici nu este neapărat completă, deoarece Comisia depinde de informaţiile privind neregulile comunicate de statele membre. Prin urmare, cifrele furnizate în raport sunt indicative şi preliminare. Din motive de precauţie, în cazurile în care nu s-a stabilit încă valoarea exactă a unei nereguli, suma indicată se referă adesea la totalitatea schemei în cauză.
Cheltuieli totale: Numărul cazurilor de neregulă raportate a crescut la 10.332 în 2010, faţă de 7 769 în 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 1,27 % din totalul alocărilor din 2010, faţă de 1,13 % în 2009.
Agricultură: Numărul cazurilor de neregulă raportate a crescut la 1 825 în 2010, faţă de 1 621 în 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a scăzut uşor, la 0,23 % din totalul alocărilor pentru acest sector în 2010, faţă de 0,24 % în 2009. În 2010, au fost recuperate 175 de milioane euro, iar rata de recuperare a crescut de la 39 % la 42 %.
Politica de coeziune: Numărul cazurilor de neregulă raportate a crescut la 7 062 în 2010, faţă de 4 737 în 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 3,15% din totalul alocărilor pentru acest sector în 2010, faţă de 2,44% în 2009. În 2010, au fost recuperate 611 milioane euro, iar rata de recuperare a crescut de la 53 % la 67 %.
Fonduri de preaderare: Numărul cazurilor de neregulă raportate a scăzut la 424 în 2010, faţă de 706 în 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 5,26 % din totalul alocărilor pentru acest sector în 2010, faţă de 3,80 % în 2009. În 2010, au fost recuperate 14 milioane euro, iar rata de recuperare a crescut de la 27 % la 30 %.
Cheltuieli directe: Numărul cazurilor de neregulă raportate a crescut la 1 021 în 2010, faţă de 705 în 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 0,27% din totalul alocărilor pentru acest sector în 2010, faţă de 0,17% în 2009. În 2010, au fost recuperate 25 de milioane euro, iar rata de recuperare a crescut de la 56 % la 59 %.
Resurse proprii: Numărul cazurilor de neregulă raportate a scăzut la 4 744 în 2010, faţă de 5 204 în 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 1,88 % din totalul resurselor proprii tradiţionale colectate în 2010, faţă de 1,84 % în 2009. La momentul publicării, pentru 2010, procentajul banilor recuperaţi în raport cu cuantumul total afectat de nereguli este de 46 % şi se preconizează că va creşte, deoarece procesul de recuperare este în curs. – www.promptmedia.ro
