– 103048 – 04082011 – KFOR intenţionează să trimită încă 600 de militari germani şi 100 de militari austrieci din batalionul său de rezervă pentru a acorda asistenţă contingentului de 6 000 de militari sprijinit de NATO care se află deja în Kosovo. Sunt necesare trupe suplimentare pentru a menţine pacea în nordul ţării după ce tensiunile au sporit săptămâna trecută, când unităţi blindate din forţa specială de poliţie a Kosovo a preluat controlul Porţii 31 de la graniţa de nord. Localnicii sârbi au răspuns cu blocaje rutiere, împiedicând unităţile să se apropie de al doilea punct de trecere a graniţei de la
Poarta 1, după care au urmat violenţe. La 1 august, prim-ministrul Hashim Thaci a convocat o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate al Kosovo pentru a discuta despre ultimele evoluţii. Consiliul a aprobat o recomandare care „cere tuturor agenţiilor de securitate să păstreze cel mai înalt nivel de disponibilitate în cazul oricărei nevoi de intervenţie”. Ramadan Qehaja, un expert pe probleme de securitate de la Pristina, a declarat publicaţiei SETimes că membrii consiliului au luat măsurile de precauţie necesare pentru această situaţie. „Unităţile NATO – KFOR staţionate în acea parte a Kosovo au jucat un rol important în controlarea celor două puncte de frontieră şi în calmarea situaţiei create după intervenţia poliţiei”, declară Qehaja. „O mai mare disponibilitate a instituţiilor de securitate este necesară atunci când ştim că situaţia din nord s-ar putea deteriora şi mai mult. Aceasta impune necesitatea utilizării forţei şi anumite măsuri de securitate dacă situaţia dictează o asemenea măsură”, a afirmat Qehaja. Florian Bieber, profesor pe probleme legate de Europa de Sud-est la Universitatea din Graz, Austria, a declarat, citat de SETimes, că se pot face paralele între criza din nordul Kosovo şi cea din Georgia din 2008, însă impactul din Kosovo rămâne de văzut. „În ambele cazuri, guvernul a încercat să schimbe statu-quo-ul printr-o măsură unilaterală, fără să se consulte cu aliaţii săi sau împotriva recomandării acestora. Guvernul ar putea fi îndreptăţit din punct de vedere oficial să încerce să preia controlul asupra teritoriului său, dar aceasta pare a fi o măsură nechibzuită, care a dus la escaladarea tensiunilor şi s-ar putea întoarce în realitate împotriva sa”, a afirmat Bieber. În ciuda acestui lucru, el declară că nu anticipează un conflict armat. „Pristina nu are mijloacele pentru a folosi forţa în nord, nici Belgradul nu are interesul ca situaţia să escaladeze. Întrebarea este în ce măsură guvernul kosovar se va abţine şi în ce măsură Serbia va încerca să reducă influenţa structurii paralele din nord”. Cu toate acestea, va fi dificil pentru Pristina şi Belgrad să găsească o soluţie dacă situaţia revine la statu-quo sau dacă poliţia Kosovo preia şi mai mult control în nord, lucru respins de sârbi. Deşi Bieber este convins că va avea loc un final temporar al crizei prin revenirea la statu-quo, el declară că nordul va fi un subiect de discuţie în timpul dialogului facilitat de UE. „Evenimentele au pus statutul nordului pe harta negocierilor. Întrebarea este dacă discuţiile tehnice pot continua câtă vreme această chestiune este ignorată”. – www.promptmedia.ro
