103189 – 11082011- Greenpeace se opune mineritului și exploatărilor resurselor de subsol prin practici poluante, care afectează mediul, ecosistemele și comunităţile locale şi propune ca alternative pentru susținerea economiei locale turismul ecologic, agricultura sustenabilă, investițiile în dezvoltarea infrastructurii pentru exploatare energiei regenerabile, care nu presupun expunerea mediului la poluare sau la riscul de poluare. Aceasta este poziția renumitei organizații internaționale pentru protejarea mediului și în cazul Roșia Montană, pentru care, în luna iulie, compania Roșia Montană Gold Corporation a obținut, prin grija Guvernului Boc, un nou certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, necesar pentru avizarea proiectului de exploatare minieră.
Subiectul Roșia Montană a provocat în ultimul deceniu multe comentarii și proteste, atât din partea opiniei publice din România, dar și a presei străine, pentru că, deși Roşia Montană înseamnă tezaur naţional, patrimoniu natural şi cultural, istorie şi civilizaţie milenară, statul român a decis însă să susţină un proiect minier controversat.
Astfel, Comisia Nationala de Arheologie s-a întrunit în secret în data de 12 iulie, fără a publica ordinea de zi pe site-ul Ministerului Culturii, informație de interes public pe care erau obligaţi să o publice, iar Kelemen Hunor, ministrul Culturii și Patrimoniului, a semnat descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic, principala piesă a conflictului de la Roșia Montană, în ciuda sentințelor judecătorești definitive, care interziceau acest lucru. Potrivit publicației canadiene Accent Montreal, nu este prima oară când ministerul Culturii emite un aviz de descărcare de sarcină arheologică a muntelui Cârnic. S-a mai întâmplat și în ianuarie 2004, dar, din fericire, el a fost anulat în instanță, la Curtea de Apel Alba Iulia și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, în mod definitiv și irevocabil. Pe 12 iulie însă, Comisia Națională de Arheologie (CNA) a votat din nou descărcarea de sarcină arheologică, sfidând această sentință judecătorească. Încurajat de „programul de cianurare” al Guvernului Boc, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a semnat imediat avizul CNA, trimițându-l mai departe Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Alba, care imediat a emis certificatul final de descărcare arheologică (în data de 13 iulie 2011). Presa canadiană îl citează pe istoricul Ioan Piso, președintele Fundației Culturale Roșia Montană, care atrage atenția că autoritățile române încalcă legea. A mai da un alt aviz, pentru același munte Cârnic, fără a se fi făcut cercetări suplimentare, fără a se fi schimbat ceva din situație, este o ilegalitate. Drept urmare, Fundația Culturale Roșia Montană a decis să atace în instanță acest aviz.
Aprobarea descărcării de sarcină arheologică este penultimul pas înaintea transformării zonei în exploatare minieră. Potrivit legii, pentru pornirea exploatării, mai este necesar un singur aviz, cel de mediu, pe care ar trebui să-l semneze ministrul Laszlo Borbely. Dacă obține și avizul de mediu, compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) ar urma să extragă de la Roșia Montană circa 314 tone de aur și 1.400 tone de argint. Preţul acestor exploatări este însă foarte mare: cei patru munți din jurul Roşiei Montana – Cârnic, Cetate, Orlea şi Jig – vor fi măcinaţi centimetru cu centimetru și trecuți prin băi de cianură, iar după extragerea aurului, nămolul rezultat, impregnat cu cianuri, va fi depozitat într-un lac de circa 300 ha.
Vă reamintim că Masivul Cârnic, clasat ca monument istoric în grupa valorică A, având valoare națională și universală, este muntele cel mai important de la Roșia Montană, cel care conține cea mai mare densitate de galerii miniere romane (peste 7 km), medievale și habsburgice (peste 80 km). Muntele Cârnic este cel mai concentrat zăcământ nu de aur, ci de istorie. El este principalul motiv pentru care Comisia Națională pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii recomanda acum câteva săptămâni includerea Roșiei Montana pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO.
PDL, un vechi sus
ținător al proiectului Roșia Montană. Şi nu dezinteresat!
– Inițiată de un membru PDL, Radu Berceanu, fost ministru al Industriei și Comerțului, în iunie 1999 – și inclusă de Guvernul Boc pe lista obiectivelor Programului de Guvernare 2009 – 2012, subiectul Roșia Montană a stat în ultimii ani în mâinile miniștrilor UDMR de la Cultură și Mediu. Pe parcurs însă, așa cum notează Ecomagazin.ro, și-au făcut apariția o serie de oameni de afaceri controversați, bine conectați la zona politică din România. Printre acționarii prezenți în Roșia Montană Gold Corporation se numără Compania Minieră de Stat MINVEST Deva, cu o cotă de 19,31%, firma Gabriel Resources, cu 80,46%, și alți „acționari minoritari”, cu 0,23%. 80% din acțiunile Gabriel Resources sunt deținute de investitori din SUA: Newmont Mining Corporation, cu 15%, al doilea producător de aur din lume, Electrum Strategic Holdings, cu 18%, și Paulson & CO. Printre numele controversate prezente în aceste firme se numără Beny Steinmetz, judecat pentru evaziune fiscală în SUA, cel care a preluat acțiunile vândute de către Frank Timiș, alt nume foarte controversat și unul dintre cei mai bogați români la ora actuală, dar și de George Soros.
În iulie 2011, săptămânalul Kamikaze face legătura între decizia ministrului Kelemen Hunor și un protocol confidențial, prin care RMGC s-a angajat să plătească ministerului 43 de milioane de dolari americani. Cu alte cuvinte, prin înțelegeri secretizate, ministerul Culturii se angajează să obțină, contra cost, decizii din partea altor ministere, dar și sentințe favorabile din partea unor instanțe ale justiției. Această sumă se adaugă celei de 25 milioane de dolari pe care RMGC se obligase deja să o plătească în proiectul depus spre avizare la ministerul Mediului.
Potrivit aceleiași surse citate, angajamentul există la această oră sub forma unui protocol semnat între Dragoș Tănase, directorul RMGC, și Kovacs Josef, directorul Institutului Național al Patrimoniului, o instituție din subordinea ministerului Culturii. Protocolul prevede că RMGC va plăti numai dacă toate aprobările și avizele vor fi obținute și vor fi valide definitive, termenul limită pentru atingerea acestor obiective fiind 10 decembrie 2011.
Certificatul de descarcare arheologica misca Bursa din Toronto
Angajamentul vărsării celor 43 de milioane de dolari de RMGC către ministerul Culturii a fost imediat răsplătit: după anunţul oficial privind obţinerea certificatului de descărcare arheologică, acţiunile Gabriel Resources, tranzacţionate la Bursa din Toronto, au crescut cu aproape 10% ajungând la 8,65 dolari, cea mai mare valoare din ultimele 52 de luni. Un al doilea „balon de oxigen” din partea Executivului român (după includerea proiectului minier de la Roșia pe lista Programului de Guvernare), care se pare că înțelege foarte bine că primul miliard necesar demarării acestei exploatări vine, pe lângă un împrumut acordat de un consorțiu bancar internațional, și din capitalizarea de pe bursa din Toronto.
De menționat și că anul trecut Gabriel Resources a beneficiat de returnări de taxe din partea statului român de 6,9 milioane de dolari CND, compania declarând pierderi de 22,7 milioane dolari canadieni.
Greenpeace a cerut Direcției Județene pentru Culturã și Patrimoniu Național Alba și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național să dea publicității certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, documentația care a stat la baza emiterii acestui certificate, planul de acțiune care va asigura conservarea celor mai importante situri arheologice și monumente arhitectonice din Roșia Montană, protocolul încheiat cu SC Roșia Montana Gold Corporation. – www.promptmedia.ro
