– 102892 – 25072011 – Arheologii, care se ocupă de săpături de cercetare în fosta capitală a Daciei Romane, au dat peste o încăpere foarte veche, despre care spun că a aparţinut unui demnitar. O descoperire ştiinţifică importantă pentru istoria şi civilizaţia daco-romană a fost făcută în situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Echipa de arheologi clujeni, condusă de dr. Ioan Piso, a descoperit o locuinţă din secolul al II-lea d.Cr, aflată sub
Templul lui Iupiter şi al Triadei din Capitoliu. Specialiştii în domeniu spun că locuinţa a aparţinut unui demnitar deoarece beneficia de aducţiune de apă. Podium-ul templului palmyrean, adică masa imensă de piatră şi mortar, care susţinea elementele templului propriu-zis, a fost pus parţial peste o încăpere a fostei locuinţe, ceea ce a protejat-o de intervenţiile moderne. Pe pereţii accesibili ai acestei încăperi s-au găsit câţiva metri pătraţi de frescă, iar din dărâmătură s-au scos bucăţi mari de tencuială pictată. „Este cunoscut faptul că romanii aveau o înclinaţie deosebită în a-şi împodobi casele, atât în exterior, cât mai ales în interior. Renumitele fresce care înfrumuseţau pereţii interiori, reprezentând natura, scene mitologice sau chiar valorile filozofice sau morale ale proprietarului, s-au transmis şi caselor de la Sarmizegetusa. Fresca este realizată în culori foarte vii şi reprezintă elemente vegetale, dar şi alte motive care urmează să fie identificate. Dintre toate descoperirile arheologice, fresca este cea mai sensibilă şi mai supusă degradării”, a declarat Liliana Ţolaş (foto mic), director la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Conservată la muzeul din Sarmizegetusa – După părerea specialiştilor în domeniu, fresca nu poate fi conservată la faţa locului, fiindcă s-ar afla în permanent pericol, ci în muzeul din Sarmizegetusa. În acest sens, persoanele implicate au întreprins deja demersurile necesare obţinerii avizelor şi fondurilor cerute de operaţiunile de transport, restaurare şi valorificare, expunerea frescelor publicului vizitator fiind făcută la Muzeul de Arheologie de la Sarmizegetusa. “Ce ne rămâne de făcut este conservarea acestei fresce, care asemenea celor de la Pompeii şi Herculaneum, putem afirma că se poate încadra fără nicio îndoială în capodoperele geniului. Din nefericire, neştiinţa sau indolenţa românilor, au făcut ca în decursul timpului să se piardă fresce deosebit de valoroase, bătrânii locului povestind că pe zidurile romane văzuseră „zugrăveli” de un stat de om cu flori şi „îngeri”. Sperăm doar ca lecţia trecutului să ne înveţe să nu repetăm aceleaşi greşeli şi în prezent”, a mai spus Liliana Ţolaş, director la muzeul din Deva. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, aflat în subordinea Consiliul Judeţean Hunedoara, a devenit din acest an instituţie organizatoare a săpăturilor arheologice de cercetare de la situl arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, lucrările fiind conduse de profesorul universitar dr. Ioan Piso. – www.promptmedia.ro
