– 101735 – 12062011- În programul privind dezvoltarea regională pe care Uniunea Socială Liberală l-a lansat sâmbătă, PSD, PNL şi PC propun transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în centre ale administraţiei locale, transformarea Senatului într-o Cameră a puterilor locale şi înfiinţarea unor consilii regionale, conduse de un preşedinte ales. România ar trebui să urmeze modelul francez de dezvoltare. Iar asta ar presupune integrarea
celor opt regiuni de dezvoltare care există şi în prezent în structura administraţiei locale. „Preluând acest model, România păstrează unităţile administrative existente şi adaugă un nivel, compatibil cu cel european – regiunea – care are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale şi la care se opreşte relaţia cu central”, se arată în programul USL. Modelul USL presupune şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi apariţia Curţilor de Apel regionale.
Consiliul Regional
Preşedintele va fi ales direct de cetăţeni şi va funcţiona ca un “premier” al regiunii
Membrii vor avea atribuţii în domenii executive, şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor.
Buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central.
Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusive pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul regiunilor.
Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională. A doua cameră a Parlamentului va fi aleasă după model francez, cu mandat de patru ani şi cu obiective de organizare şi dezvoltare regională.
Trei domenii cheie de competenţă: Dezvoltarea regională, politica externă şi fondurile europene.
Guvernul desemnează opt prefecţi, câte unul pentru fiecare regiune.
Senatul va lucra cu Consiliile regionale, conduse de un preşedinte, care va conduce executivul regional.
Cei opt prefecţi vor înlocui pe cei 41 din prezent. Prefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regională. Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor.
Consiliu Economic şi Social regional – Pe lângă Consiliul Regional funcţionează un CES alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice. CES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către Consiliul Regional este obligatorie. CES regional va avea atribuţia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regională. Împreună cu instituţiile europene, cu autorităţile alese, cu partenerii sociali şi societatea civilă, se vor defini atribuţiile finale ale acestor instituţii. Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe şi impozite. Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezentla POS-uri: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi etc)
Obiective de dezvoltare în primii patru ani – În fiecare regiune (diversificat in actualele municipii reşedinţă de judeţ): O mare universitate. Cel puţin trei universităţi, până in 2014, trebuie să fie în top 500. Un mare spital regional (cu medicină de înaltă performanţă). Sistem de urgenţă regional, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie. Infrastructură rutieră şi feroviară modernizată. Un aeroport internaţional minim. Un centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune(stadion şi sală polivalentă). Un centru de afaceri regional. Un centru cultural de nivel european.
Capitala regională – Nu va exista o singură capitală a regiunii, cel puţin în primă instanţă. Pentru dezvoltarea echilibrată, pentru stimularea concurenţei şi pentru evitarea concentrării puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes: Centru economic, centru politico-administrativ, centru cultural, centru universitar etc. Responsabilităţile şi mecanismul de colaborare se vor stabili în baza unor decizii la nivel regional.
În perioada 2012 – 2013 se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor, se întăresc cele opt regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi, se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune şi se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept.
Pentru 2014, USL îşi propune alegeri indirecte pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare). Aleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional, iar la nivel central se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc). Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primate (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe).
În 2016, odată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de Consilii Regionale (alegeri directe – vot uninominal). Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale şi vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel. – www.promptmedia.ro
