101667 – 09062011- Tuturor suspecţilor, indiferent unde se află în Uniunea Europeană, li se va garanta dreptul de a se consulta cu un avocat din momentul în care sunt reţinuţi de poliţie, până la încheierea procedurilor. Aceasta este o măsură propusă miercuri de Comisia Europeană. De asemenea, suspecţii vor putea să ia legătura cu un membru al familiei sau cu angajatorul lor pentru a le aduce la cunoştinţă faptul că au fost arestaţi. În cazul în care suspecţii se află în afara ţării lor, ei vor beneficia de dreptul de a lua legătura cu consulatul ţării din care provin. Dreptul la un proces echitabil este esenţial pentru încrederea cetăţenilor în sistemul de justiţie”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, comisarul pentru justiţie al UE.„După ce sunt arestaţi, cetăţenilor trebuie să li se garanteze că pot consulta un avocat, indiferent unde se află pe teritoriul Uniunii Europene. În cazul în care aceste persoane sunt reţinute în afara graniţelor ţării,
ele trebuie să beneficieze de sprijinul consulatului sau ambasadei ţării lor. Măsura propusă va consolida încrederea reciprocă dintre sistemele noastre de justiţie, garantând faptul că suspecţii sunt trataţi în temeiul aceloraşi standarde echitabile minime pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, a spus comisarul Reding.
Dreptul de a fi asistat de un avocat este esenţial pentru stabilirea unui climat de încredere în spaţiul unic de justiţie al Uniunii Europene, în special atunci când persoanele suspectate de comiterea unei infracţiuni sunt arestate în baza unui mandat european de arestare. Propunerea privind dreptul de a avea acces la un avocat reprezintă a treia directivă dintr-o serie de propuneri de natură să garanteze drepturile minime la un proces echitabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Celelalte directive instituie dreptul la traducere şi interpretare, precum şi dreptul la informare în cadrul procedurilor penale. Rolul acestor măsuri este de a institui drepturi clare pe întreg teritoriul UE şi de a proteja drepturile fundamentale ale oamenilor referitoare la un proces echitabil şi la apărare. Înainte de a deveni acte cu putere de lege, propunerile trebuie să fie aprobate de către Parlamentul European şi de către Consiliul de Miniştri.
În fiecare an există peste 8 milioane de proceduri penale în Uniunea Europeană. Dreptul la apărare al oricărei persoane suspectate de comiterea unei infracţiuni este recunoscut pe scară amplă drept un element care stă la baza unui proces echitabil. Cu toate acestea, condiţiile în care persoanele suspectate pot consulta un avocat diferă de la un stat membru la altul.
De exemplu, se poate întâmpla ca persoana acuzată de comiterea unei infracţiuni să nu aibă posibilitatea de a fi asistată de un avocat pe parcursul interogatoriilor întreprinse de poliţie. Statutul elementelor de probă obţinute în absenţa unui avocat diferă de la o ţară la alta. De asemenea, este posibil ca persoanele aflate în urmărire în temeiul unui mandat european de arestare să nu poată avea acces la un avocat în ţara în care a fost emis mandatul, până în momentul în care sunt predate acestei ţări. Există divergenţe similare în ceea ce priveşte dreptul suspecţilor de a comunica unei rude sau angajatorului faptul că au fost arestaţi. Este posibil ca suspecţii să nu poată beneficia în mod sistematic de acest drept, să îl obţină doar într-o etapă ulterioară a procesului ori să nu li se aducă la cunoştinţă faptul că s-a luat legătura cu familia lor.
Propunerea Comisiei are rolul de a garanta aceste drepturi în practică, şi anume: acordă dreptul de acces la un avocat încă din prima etapă a interogatorului întreprins de poliţie şi apoi pe tot parcursul procedurilor penale; permite ca suspecţii să aibă întrevederi adecvate şi confidenţiale cu avocatul lor, astfel încât să îşi poată exercita în mod efectiv dreptul la apărare; permite ca avocatul să deţină un rol activ în timpul interogatoriilor şi să verifice condiţiile de detenţie; garantează faptul că suspecţii au posibilitatea de a comunica cel puţin cu un membru al familiei sau cu angajatorul lor pentru a le comunica faptul că au fost arestaţi şi reţinuţi; permite suspecţilor aflaţi în afara graniţelor ţării să ia legătura cu ambasada ori consulatul ţării lor şi să primească vizite; oferă persoanelor care fac obiectul unui mandat european de arestare posibilitatea de a fi asistate de un avocat atât în ţara în care a avut loc arestarea lor, cât şi în ţara emitentă a mandatului european de arestare.
Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, conferă UE competenţa de a adopta măsuri în domeniul dreptului penal, de natură să consolideze drepturile cetăţenilor UE, în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special cu drepturile persoanelor fizice în cursul procedurilor penale.
Respectarea dreptului la un proces echitabil şi la apărare este prevăzută la articolele 47 şi 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi la articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul de a lua legătura cu un terţ reprezintă una dintre măsurile importante de protecţie împotriva relelor tratamente, interzise de articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Directiva privind accesul la un avocat şi la comunicarea reţinerii reprezintă a treia etapă dintr-o serie de măsuri care vizează stabilirea normelor comune ale UE în domeniul cauzelor penale.
Prima măsură, care stabileşte dreptul suspecţilor la traducere şi interpretare, a fost deja aprobată de miniştrii de justiţie ai Uniunii Europene în octombrie 2010. În luna iulie 2010, Comisia a propus cea de a doua măsură: comunicarea în scris a drepturilor. În decembrie 2010, guvernele UE au aprobat măsura aflată în prezent în faza de negociere cu Parlamentul European, urmând ca aceasta să devină act cu putere de lege după aprobarea finală de către Parlamentul European. – www.promptmedia.ro
