102086 – 23062011 – Plenul Parlamentului European a adoptat poziţia sa cu privire la pachetul legislativ constând din şase acte legislative, aşa-numitul „six-pack”. Deputaţii solicită reguli mai stricte şi ambiţioase, reflectate în propunerea iniţială a Comisiei Europene. Mai multă transparenţă, sisteme de alertă automate şi sancţiuni sunt principalele solicitări ale Parlamentului. Grupurile politice de stângă au avertizat că aceste măsuri reprezintă prea multă austeritate.
În ceea ce priveşte consolidarea stabilităţii şi a pactului de creştere, aceste prevederi au fost adoptate de PE, însă grupurile S&D, Verzii şi GUE/NGL au votat împotrivă, considerând că se pune prea mult accent pe controlul fiscal, ceea ce nu permite continuarea investiţiilor decisive pentru creşterea pe termen lung şi crea de locuri de muncă.
Textele adoptate azi reprezintă poziţia oficială a Parlamentului înaintea reuniunii Consiliului European, care va fi şi punctul de referinţă pentru negocierile dintre deputaţi şi Consiliu în vederea ajungerea la un acord cât mai curând posibil.
Puncte principale rezultate în urma votului – Textele adoptate conţin mai multe îmbunătăţiri rezultate în urma ultimei sesiuni de negocieri încheiată în mandatul Ungariei la preşedinţia UE săptămâna trecută. Acestea nu includ propunerile Consiliului ECOFIN avansate luni, considerate insuficiente de către raportori. Ele se referă la: a) folosirea din ce în ce mai des a votului cu majoritate calificată inversată pentru ca avertizările şi sancţiunile să aibă un caracter mai automat. Acest lucru este valabil, în special, în cazul emiterii unei declaraţii în cazul în care un stat membru nu a luat nicio măsură corectivă faţă de avertizările venite anterior din partea Comisiei în ceea ce priveşte cheltuielile excesive, făcând referire şi la situaţia în care un stat membru nu a întreprins acţiunile necesare pentru a remedia dezechilibrele macroeconomice identificate; b) mai multă transparenţă, prin publicarea mai multor texte şi discuţii decât s-a prevăzut anterior. De asemenea, prin implicarea Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale în tragerea la răspundere a statelor membre; c) modificarea semestrului european în textele juridice, acordând astfel o greutate legală acestei proceduri; d) competenţe crescute acordate Comisie prin solicitarea de a i se furniza mai multe informaţii decât era prevăzut anterior şi prin instituirea de misiuni de supraveghere în statele membre; e) o nouă amendă (de 0,5% din PIB) în cazul prezentării de statistici frauduloase de date privind deficitele şi datoria; f) o sancţiune privind depozitul prin aplicarea unei dobânzi (0,1% din PIB) în cazul în care un stat membru nu acţionează conform recomandărilor pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; g) creşterea independenţei organismelor de statistică; h) mai multe detalii despre indicatorii ce vor fi folosiţi în cadrul verificării dezechilibrelor macroeconomice pentru a fi siguri că instituţia Comisiei nu ia în calcul doar indicatorii strict economici, ci acordă atenţie şi dimensiunii sociale; i) protejarea proceselor de negociere socială şi a acordurilor de calculare a salariilor; j) clauza de revizuire a euro-obligaţiunilor – Până la sfârşitul anului 2011 Comisia să pregătească un raport şi mai multe variante de propuneri legislative.
Chestiuni rămase nerezolvate în pachetul legislativ adoptat în şedinţa plenară – Deşi nu există încă un acord ferm asupra următoarelor subiecte, acestea pot fi regăsite în textele adoptate joi de către deputaţii europeni.
Nu există încă un acord pentru emiterea de declaraţii ce vizează statele membre care nu ţin cont de avertizările Comisiei în ceea ce priveşte depăşirea cheltuielilor. Acest lucru este inclus în textele adoptate, deoarece este considerat ca fiind primul pas pentru impunerea de sancţiuni şi, prin urmare, poate determina o
Audierea miniştrilor de Finanţe de către Parlamentul European. Proiectul propus în plen face ca PE „să poată oferi posibilitatea de a invita statul membru în cauză să participe la un schimb de opinii”.
Referirea la nevoia de a putea cunoaşte surplusurile de cont curent ale ţărilor (cum este cazul Germaniei), dar şi statele care înregistrează deficite de cont curent (cele care cu importuri mari), atunci când se evaluează cauzele unui dezechilibru macroeconomic. – www.promptmedia.ro
