101918 – 19062011 – Adriana Ţicău, membră a Comitetului pentru evaluarea opţiunilor ştiinţifice şi tehnologice (STOA) şi a Comisiei ITRE din Parlamentul European, a participat la „Digital Agenda Assembly”, organizată de Comisia Europeană pe 16-17 iunie 2011. Conferinţa a reunit peste 1 500 de participanţi din industrie, comunitatea de cercetare şi ONG-uri, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice din statele membre, de la nivel local, regional şi naţional.
Europarlamentarul român, raportor al Parlamentului European pentru „e-Guvernarea electronică – vârf de lance pentru o piaţa internă digitală competitivă”, a intervenit, în cadrul sesiunii „What next for e-Identity and e-Signature”, cu o prezentare cu tema „Perfecţiune sau pragmatism: 3 elemente fundamentale pentru a crea încredere în identitatea electronică şi în semnăturile electronice”. În intervenţia sa, Adriana Ţicău a arătat că raportul recent publicat de Comisie privind progresul înregistrat în implementarea Agendei Digitale arată că, desi 65 % din populaţia UE utilizează Internetul, 40 % dintre cetăţenii europeni fac cumpărături online, iar 41 % utilizează serviciile de eGovernmet, cu toate acestea, progresul este în continuare insuficient. În 2010, doar 26 % din IMM-uri au făcut achiziţii online, şi doar 13 % dintre IMM-uri au vândut online. De asemenea, în UE-27, ponderea întreprinderilor care utilizează facturile electronice variază între 8 % şi 41 %, şi doar 9 % dintre tranzacţiile comerciale realizate prin mijloace electronice sunt trasfrontaliere.
„În prezent, piaţa unică în domeniul serviciilor nu funcţionează, iar acest lucru se datorează lipsei de recunoaştere mutuală a semnăturilor electronice. Interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică ale diferitelor state membre necesită recunoaşterea transfrontalieră a semnăturilor electronice şi a certificatelor calificate emise de un furnizor de servicii de certificare acreditat într-un alt stat membru. Barierele privind accesul transfrontalier la serviciile de guvernare electronică sunt de ordin legal, tehnic şi organizaţional. Revizuirea directivei privind semnătura electronică (1993/93/EC), planificată pentru 2011-2012, ar trebui să reducă aceste bariere.”, a declarat Adriana Ţicău.
Europarlamentarul român a arătat că printre barierele, de ordin legal, pentru interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică se numără: introducerea de cerinţe suplimentare(de securitate) pentru utilizarea semnăturii electronice în aplicaţiile de guvernare electronică; modul de implementare diferită a procedurilor de supervizare şi acreditare; dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică doar din perspectivă naţională; precum şi nivelurile diferite de securitate cerute de aplicaţiile de guvernare electronică utilizate în statele membre. Printre barierele de ordin tehnic se numără identificatorii conţinuţi în certificatele digitale, tipul şi formatele diferite, precum şi procedurile de validare a semnăturilor electronice utilizate de aplicaţiile de guvernare din diferitele state membre.
„Viitoarea directivă privind semnătura electronică trebuie să asigure coerenţă şi certitudine juridică, să faciliteze interoperabilitatea şi recunoaşterea mutuală, la nivel transfrontalier a semnăturilor electronice, şi să garanteze utilizarea standardelor, specificaţiilor şi interfeţelor deschise pentru dezvoltarea aplicaţiilor de guvernare electronică”, a subliniat Adriana Ţicău. Raportoarea Parlamentului European pentru „e-Guvernarea electronică – vârf de lance pentru o piaţă internă digitală competitivă”, raport care analizează şi comunicarea Comisiei intitulată „Cum poate Europa să profite din plin de avantajele facturării electronice” a amintit şi faptul că Danemarca, Finlanda, Italia, Spania şi Suedia au implementat facturarea electronică în cadrul propriilor sisteme de achiziţii publice, arătând astfel că noile evoluţii din domeniul tehnologiilor IT pot facilita colectarea TVA.
La nivel european, Comisia a lansat proiectul PEPPOL(Pan-European Public Procurement On-line) al căruiobiectiv este să facă posibilă comunicarea electronică între întreprinderi (inclusiv IMM-uri) şi organismele administraţiei publice în ansamblul UE, pentru toate activităţile aferente achiziţiilor publice, inclusiv circuitul facturilor. Planul de actiune pentru e-Guvernare isi propune ca, pana in 2015, 50% dintre cetateni si 80% dintre inreprinderile UE sa foloseasca serviciile de guvernare electronica. – www.promptmedia.ro
