101313 – 26052011 – Ministerul Justiţiei a început o analiză internă a impactului hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţate în data de 24 mai 2011 prin care statele membre nu pot rezerva propriilor cetăţeni accesul la profesia de notar.
La 24 mai 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunţat în şapte cauze (acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru), declanşate în 2008 de Comisia Europeană (CE) împotriva Belgiei, Franţei, Luxemburgului, Austriei, Germaniei, Greciei şi Portugaliei.
Instanţa de la Luxemburg a statuat că impunerea condiţiei cetăţeniei unui stat membru pentru accesul la profesia de notar constituie o discriminare interzisă de dreptul Uniunii Europene. Principalul argument a constat în faptul că modul în care sunt concepute atribuţiile încredinţate notarilor în dreptul intern al statelor pârâte nu implică o participare directă şi specifică la exerciţiul autorităţii publice, astfel încât să justifice o derogare de la normele generale privind libertatea de stabilire. Hotărârile CJUE produc efecte obligatorii pentru statele membre pârâte, cărora le incumbă obligaţia de a lua toate măsurile necesare (legislative, administrative) pentru respectarea acestora. În ipoteza în care statele în cauză nu îşi adaptează conduita la standardele impuse de CJUE, CE are posibilitatea de a sesiza din nou instanţa de la Luxemburg pentru eventuala aplicare a unor sancţiuni pecuniare (sub forma unei sume forfetare şi/sau penalităţi cu titlu cominatoriu). Similar statelor membre în privinţa cărora s-a constatat încălcarea dreptului UE, legislaţia română impune condiţia deţinerii cetăţeniei române pentru exercitarea profesiei de notar, restricţionând astfel accesul cetăţenilor din alte state membre la această activitate, conform art. 16, lit. a din Legea 36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială, cu modificările şi completările ulterioare. – www.promptmedia.ro
