Bruxelles: Comisia Europeană: Redresarea progresivă a economiei UE tinde să se confirme – 100972 – 13052011 – Comisia Europeană a publicat previziunile economice de primăvară potrivit cărora redresarea progresivă a economiei UE tinde să se confirme, deoarece previziunile pentru 2011 sunt ceva mai bune decât prognoza din toamnă. Se preconizează că PIB-ul va creşte cu aproximativ 1,75% anul acesta şi cu aproape 2% în 2012. Această perspectivă este susţinută de previziuni mai bune pentru economia mondială şi de starea de spirit generală optimistă la nivelul întreprinderilor din UE. Inflaţia creşte, totuşi, într-un ritm mai rapid, reflectând creşterea preţurilor produselor de bază. Se preconizează că inflaţia globală va atinge o medie de aproape 3% în UE şi 2,5% în zona euro în acest an, pentru ca în 2012 să scadă la aproximativ 2% şi, respectiv, 1,75%. Între timp, se estimează că pe piaţa muncii condiţiile se vor ameliora uşor în perioada analizată în previziuni. Se prevede că rata şomajului va scădea cu jumătate de punct procentual, ajungând la puţin peste 9% şi la 9,75% în UE şi, respectiv, în zona euro până în 2012. Consolidarea bugetară înregistrează progrese, deficitul public tinzând să scadă la aproximativ 3,75% din PIB până în 2012. Previziunile continuă să fie totuşi foarte diferite de la un stat membru la altul.
Comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, a declarat: „Principalul mesaj al previziunilor noastre este că redresarea economică a Europei este solidă şi continuă în ciuda unor evenimente perturbatoare şi tensiuni externe de dată recentă de pe piaţa datoriilor suverane. Deficitele publice sunt clar în scădere. Este crucial în momentul de faţă să se consolideze aceste tendinţe de creştere şi de consolidare şi să se asigure de asemenea rezultate concrete în termeni de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune. Pentru realizarea acestui lucru este nevoie de o consolidare bugetară continuă şi de o punere în aplicare fermă a reformelor structurale pentru crearea de locuri de muncă şi ameliorarea competitivităţii economiilor noastre.”
Redresarea economică îşi menţine ritmul – Redresarea economică a UE continuă să progreseze, în ciuda vulnerabilităţilor persistente pe pieţele financiare şi a unui mediu extern care a devenit mai dificil. Redresarea se extinde şi, potrivit estimărilor, va continua în acest sens în 2011, înscriindu-se în linii mari în previziunile din toamna trecută. Investiţiile în echipamente tind să crească considerabil anul acesta, fiind sprijinite de o revizuire în sens ascendent a creşterii exporturilor. Investiţiile în sectorul construcţiilor, dimpotrivă, vor continua să scadă, reflectând ajustările care au loc în prezent în mai multe state membre. Totodată, se estimează că consumul privat va creşte uşor anul acesta în UE, iar revenirea sa progresivă trebuie sprijinită ulterior prin îmbunătăţirea treptată a condiţiilor de pe piaţa muncii, prin creşterea moderată a veniturilor şi prin rate mai reduse de economii. Cu toate acestea, ratele mai ridicate ale inflaţiei au încetinit oarecum ritmul acestei consolidări progresive faţă de previziunile din toamnă. De asemenea, procesul de scădere a nivelului de îndatorare, aflat încă în curs, în sectorul întreprinderilor şi în gospodării, creşterea aversiunii faţă de risc şi impactul consolidării bugetare tind să influenţeze pe termen scurt cheltuielile de capital şi pe cele ale consumatorilor.
După cum se întâmplă de obicei în cazul redresărilor după crize financiare profunde, se aşteaptă ca relansarea economică a UE să fie mai timidă decât cele anterioare, deşi odată cu consolidarea treptată a creşterii cererii interne din sectorul privat, redresarea se va autoalimenta din ce în ce mai mult. În ceea ce priveşte mediile anuale, se estimează că creşterea PIB-ului se va accelera treptat de la puţin peste 1,5% în zona euro şi 1,75% în UE în acest an la aproximativ 2% în ambele regiuni în 2012. Cifrele din 2011 sunt uşor mai ridicate decât s-a preconizat în previziunile cuprinzătoare anterioare din toamna trecută
Evoluţii diferite de la un stat membru la altul – Imaginea de ansamblu maschează diferenţele pronunţate existente între evoluţiile de la nivelul statelor membre. Unele ţări, în special Germania, dar şi unele economii de mai mici dimensiuni, orientate către export, au înregistrat o relansare puternică a activităţii, în timp ce altele, mai ales unele ţări periferice, rămân în urmă. Se aşteaptă ca ritmul redresării economice în UE să înregistreze în continuare diferenţe.
Corecţia aflată în curs a dezechilibrelor din cadrul UE va continua în perioada analizată în previziuni. Ajustarea este cea mai pronunţată în ţările în care deficitele au fost foarte mari la declanşarea crizei, în mare parte din cauza reducerii consumului. Și unele surplusuri structural ridicate de cont curent par să scadă progresiv sub efectul unei cereri interne mai mari şi al importurilor dinamice.
Se întrevede o redresare mai degrabă caracterizată de lipsa de locuri de muncă, însă finanţele publice continuă să se amelioreze – Situaţia de pe pieţele europene ale muncii rămâne variată, rata şomajului atingând de la 4-5% în Ţările de Jos şi Austria la 17‑21% în Spania şi ţările baltice. Rata de ocupare a forţei de muncă în UE a crescut uşor în ultimul trimestru din 2010, ca efect al îmbunătăţirii situaţiei din toate sectoarele, cu excepţia industriei şi a construcţiilor. Având în vedere decalajul obişnuit dintre creşterea producţiei şi cea a ocupării forţei de muncă, se estimează o creştere modestă a celei din urmă în ambele regiuni anul acesta. Previziunile privind şomajul includ o scădere de aproximativ jumătate de punct procentual în perioada analizată în previziuni în ambele regiuni. Cu toate acestea, deşi din toamnă s-a înregistrat o uşoară tendinţă pozitivă, relansarea rămâne, în perspectivă, mai degrabă caracterizată de lipsa de locuri de muncă.
Finanţele publice au început să se amelioreze anul trecut. Datorită creşterii mai intense şi a încheierii perioadei de aplicare a măsurilor temporare de stimulare, se preconizează că deficitul public general în UE va scădea de la aproximativ 6½% din PIB în 2010 la aproximativ 4,75% în 2011 şi la 3,75% în 2012, urmând un parcurs similar, în linii mari, însă la un nivel ceva mai scăzut, pentru zona euro. Perspectiva este uşor mai favorabilă decât cea anunţată în previziunile din toamnă. În ambele zone, reducerea cheltuielilor reprezintă cel mai important aspect al ajustării. Gradul de îndatorare, însă, rămâne pe o curbă ascendentă în perioada analizată în previziuni, ajungând la circa 83% din PIB în UE şi la 88% în zona euro până în 2012
Inflaţia va creşte – Inflaţia destul de ridicată a preţurilor de consum este prezentă în previziunile pentru ambele zone, UE şi euro, pentru perioada următoare, deşi este mult mai scăzută faţă de vârful atins în 2008. Provocată în principal de inflaţia mai mare a preţurilor la energie, se estimează că inflaţia IAPC va atinge o medie de aproape 3% în UE şi 2,5% în zona euro în acest an, pentru ca în 2012 să scadă la aproximativ 2% şi, respectiv, 1,75%. Se preconizează că, în contextul unei economii încă destul de slabe, creşterea salariilor şi inflaţia subiacentă vor fi menţinute sub control, ceea ce ar compensa parţial creşterile estimate ale preţurilor la energie şi la produsele de bază
Riscurile pentru creştere persistă într-un context de nesiguranţă crescândă – Schimbările politice din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, precum şi consecinţele economice negative ale cutremurului şi tsunamiului din Japonia au sporit gradul de incertitudine şi reprezintă riscuri pentru activitatea economică mondială, putând duce la o inflaţie mai mare la nivel internaţional şi la o creştere mai lentă decât cele prevăzute în scenariul de bază.
Pieţele financiare, în special unele segmente ale pieţei obligaţiunilor suverane, rămân vulnerabile, neputând fi total excluse unele circuite de feedback negativ. Sunt prezente şi riscuri produse de tensiunile de pe pieţele schimbului valutar
Printre ipotezele favorabile, creşterea mondială mai puternică decât s-a estimat, ca urmare a unei cereri interne mai dinamice pe pieţele emergente, ar putea stimula şi mai mult creşterea exporturilor UE. Pe plan intern, orientarea creşterii PIB-ului UE către cererea internă s-ar putea dovedi mai solidă decât s-a estimat în previziuni datorită, de exemplu, faptului că piaţa muncii ar putea produce surprize pozitive. De asemenea, dinamismul economiei germane ar putea avea efecte mai intense decât s-a estimat asupra altor state membre.
În ansamblu, balanţa riscurilor pentru creşterea economică prezentată în această prognoză prezintă în mod clar tendinţe negative. – www.promptmedia.ro
