100196 – 15042011 – Problema existenţei limbii moldoveneşti este prea politizată şi transformată într-o discuţie banală care nu duce la nimic”, a declarat doctorul în drept Alexandru Burian în cadrul punţii-video „Chişinău – Moscova Moldova: dreptul la existenţă. Opinia savanţilor”, care s-a desfăşurat ieri la reprezentanţa RIA Novosti la Chişinău. „Discuţia de tipul moldovenească – română există în mai multe ţări, a spus Burian. Spre exemplu, în Belgia sunt două limbi de stat – valonă şi flamandă. Şi controversa ce este limba valonă continuă până în prezent, deoarece ea, în esenţă, este identică cu franceza. La belgieni însă această dispută are loc civilizat: nimeni nu iese în Piaţă şi nu apar idei de a modifica Constituţia”, a menţionat Burian.
Despre importanţa limbii în procesul de identificare naţională a cetăţenilor s-a pronunţat Mihail Guboglo, profesor la Institutul de Etnologie şi Antropologie ”N.Mikluho – Maklai” al AŞR. El a menţionat că în conformitate cu ultimul recensământ, 21% din locuitorii Moldovei au numit maternă limba română. „Nimeni nu ştie exact ce este limba maternă. Unii cred că aceasta este o categorie sociolingvistică, alţii – etnopsihologică. Pentru mine limba maternă este o parte a conştiinţei etnice. Dacă 21% din moldoveni consideră maternă limba altui popor rezultă că această conştiinţă este zdruncinată şi slăbeşte. Iar cu conştiinţă etnică slăbită este mai greu să crezi în valorile naţionale, în propria istorie şi origine”, consideră Guboglo.
În afară de probleme lingvistice, participanţii la puntea-video au abordat şi chestiuni referitoare la identitatea naţională şi de stat, precum şi la suveranitatea teritorială a Moldovei. Ala Iazikova, preşedinte al Consiliului cercetărilor la Marea Mediterană şi Marea Neagră al Institutului Europei al AŞR, profesor, a menţionat că Republica Moldova, care s-a format în baza RSSM în cadrul frontierelor ei, în martie 1992, aderând la ONU, şi-a fixat în acest mod teritoriul statului. „Aici istoria nu este argumentul principal. Multe ţări europene au avut cândva alte frontiere, care se schimbau permanent. Despre aceasta se poate vorbi, dar nu discuta, deoarece, conform dreptului internaţional, ultima decizie este determinantă”, a spus Iazikova.
Vladimir Korobov, profesor la Universitatea Tehnică Ştiinţifică din Herson, a amintit că, vorbind despre identitate, nu se poate să nu se ţină cont de o atare categorie, cum este „oameni sovietici”. „Potrivit sondajelor, pe care le-am efectuat în regiunea Herson, la întrebarea, cine vă consideraţi, 18% au răspuns – „om sovietic”. Această identitate există şi ea este una dintre cele mai importante platforme pentru susţinerea dialogului intercultural, pentru că avem un trecut comun. Nu se poate să uităm despre oamenii, care se identifică cu ea”, consideră Korobov. – www.promptmedia.ro
