99327 – 17032011 – Comisia Europeană a adoptat joi o propunere de reformă a Oficiului European de Luptă Antifraudă, OLAF. Scopul reformei este de a îmbunătăţi eficienţa, eficacitatea şi responsabilitatea OLAF, menţinându-i în acelaşi timp independenţa în ce priveşte activitatea de investigare. De la crearea sa în 1999, OLAF a realizat circa 4.500 de investigaţii şi a contribuit substanţial la protejarea bugetului UE de activităţile frauduloase. Totuşi, sunt necesare îmbunătăţiri care să permită OLAF-ului să îşi desfăşoare activitatea la capacitate maximă. Comisia abordează o serie de aspecte esenţiale, propunând întărirea capacităţii OLAF de a lupta împotriva fraudelor cu rezultate maxime. Propunerea de astăzi include măsuri privind eficientizarea modului de desfăşurare şi de urmărire a investigaţiilor, pentru a proteja drepturile persoanelor supuse unei investigaţii şi pentru a întări cooperarea dintre OLAF şi partenerii săi strategici în lupta împotriva fraudei. Propunerea va fi transmisă Parlamentului European şi Consiliului UE, pentru ca acestea să-şi exprime acordul asupra ei, conform procedurii de codecizie.
Comisarul Algirdas Šemeta, responsabil pentru lupta antifraudă, a declarat: „OLAF reprezintă un element esenţial în ce priveşte protejarea bugetului UE şi lupta împotriva fraudei. Prin această procedură de reformă, dorim ca el să devină mai puternic, mai eficient şi să îşi sporească competenţele, în beneficiul tuturor cetăţenilor Uniunii Europene”.
Vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie, a declarat: „Sunt necesare o serie de norme şi garanţii procedurale mai puternice, care să permită realizarea unor investigaţii mai corecte şi mai eficiente, pentru a proteja banii contribuabililor europeni”.
Întărirea responsabilităţii – Un aspect important al propunerii făcute astăzi constă în întărirea garanţiilor procedurale (şi anume respectarea drepturilor fundamentale) în beneficiul persoanelor supuse unei investigaţii realizate de OLAF. Persoanele supuse unei investigaţii trebuie să fie informate cu privire la drepturile de care dispun. Este vorba despre dreptul persoanelor investigate de a avea acces la un rezumat al aspectelor care fac obiectul investigaţiei şi dreptul de a-şi exprima opinia înainte de redactarea concluziilor, dreptul de a beneficia de asistenţă din partea unei persoane la libera lor alegere şi dreptul de a folosi una dintre limbile oficiale ale UE, la alegere. De asemenea, va fi instituită o procedură de revizuire pentru cazurile de încălcare a drepturilor procedurale. Comitetul de Supraveghere va continua să monitorizeze activităţile OLAF, pentru a se asigura că investigaţiile sunt realizate în mod independent şi în conformitate cu reglementările şi procedurile stabilite.
Întărirea eficienţei – Una dintre problemele luptei împotriva fraudei la nivel european este numărul redus al acţiunilor judiciare în unele state membre, ca urmare a investigaţiilor OLAF. Comisia încearcă să rezolve această problemă sporind cooperarea dintre OLAF şi autorităţile din statele membre şi permiţând un schimb mai mare de informaţii cu privire la dosare şi urmăririle penale ce rezultă din acestea. Fiecare stat membru trebuie să desemneze un punct de contact, ceea ce va facilita cooperarea între autorităţile naţionale şi OLAF. În plus, statele membre trebuie să raporteze, la cerere, măsurile pe care le-au luat ca răspuns la cazurile semnalate de OLAF.
Pentru a spori eficienţa OLAF, Comisia a propus ca, în cazul în care o investigaţie nu este finalizată în termen de 12 luni, Oficiul să informeze Comitetul de Supraveghere cu privire la motivele nevoii de a prelungi acest termen.
Directorul general al OLAF va fi în continuare responsabil pentru deciziile privind investigaţiile pe care le desfăşoară acest serviciu. Comisia propune însă crearea unui organism intern în cadrul OLAF, care să ofere sprijin cu privire la aceste decizii. Pentru a asigura folosirea optimă a resurselor OLAF, propunerea clarifică regula „de minimis” cu privire la deciziile referitoare la investigaţii. Acest lucru înseamnă că OLAF trebuie să ţină seama de impactul financiar al fraudei suspectate atunci când îşi stabileşte priorităţile operaţionale. Un caz trebuie să fie investigat la nivelul instituţiei, agenţiei sau organismului în cauză, mai degrabă decât de OLAF, atunci când astfel este mai eficient.
Îmbunătăţirea cooperării – Comisia subliniază nevoia menţinerii independenţei depline a OLAF în cursul investigaţiilor. În acelaşi timp, trebuie să existe o cooperare strânsă şi un schimb de informaţii între OLAF şi instituţiile europene, pentru a asigura cea mai bună protecţie a intereselor financiare ale UE. Este stabilită o procedură flexibilă cu privire la schimbul de opinii între OLAF, Comisia Europeană, Parlament şi Consiliu. Scopul este de a permite instituţiilor să discute priorităţile strategice ale OLAF şi să îşi exprime opiniile cu privire la eficacitatea activităţii desfăşurate de Oficiu. Acest fapt va garanta existenţa unei monitorizări a modului de funcţionare a OLAF, precum şi mai bună gestionare a Oficiului.
Dat fiind nivelul crescut al resurselor UE dedicate relaţiilor externe şi ajutorului internaţional, rolul OLAF în ce priveşte protejarea bugetului UE depăşeşte graniţele Uniunii. Cooperarea dintre OLAF, organizaţiile internaţionale şi autorităţile din ţările terţe este crucială pentru succesul operaţiilor din afara UE. Prin urmare, Comisia propune ca OLAF să fie mandatat să încheie acorduri administrative cu serviciile competente din ţările terţe, în coordonare cu Serviciul European de Acţiune Externă şi alte servicii relevante din cadrul Comisiei.
Cooperarea cu Oficiul European de Poliţie (Europol) şi Unitatea de Cooperare Judiciară a UE (Eurojust) este, de asemenea, importantă şi trebuie să fie întărită. Prin urmare, Comisia propune, de asemenea, mandatarea OLAF pentru a încheia acorduri administrative şi cu aceste două organizaţii. – www.promptmedia.ro
