96884 – 22122010 – Centrul de Resurse Jurdice (CRJ) atrage atenţia asupra “atitudinii în continuare discriminatorie” cu privire la romi a preşedintelui României, Traian Băsescu.
În data de 14 decembrie 2010, preşedintele Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă pe diferite teme. În contextul interviului recent dat de preşedinte pentru Financial Times în care preşedintele declarase că nu va fi de acord cu schimbarea denumirii de “rom” în “ţigan”, un jurnalist i-a amintit preşedintelui că tot dânsul declarase că termenul de “rom” creează confuzie cu cel de “român”. La acest lucru, preşedintele a răspuns: “Aşa este, dar asta nu înseamnă că trebuie să schimbăm legea. După părerea mea, a schimba legea ar însemna că noi ca naţiune nu ne asumăm responsabilitatea pentru o minoritate pe care o avem. Eu nu spun că a fost bine, în 91 sau în 92, când tot prin lege i s-a schimbat denumirea minorităţii de la “ţigani” la “romi”, dar a schimba acum, tot prin lege şi tot fără să-i întrebăm, denumirea din rom în ţigan ar fi o probă de laşitate a noastră. Sunt cetăţeni români, sunt o minoritate care trăieşte aici şi trebuie să ne-o asumăm în mod cinstit. Este responsabilitatea noastră primă, să ne asumăm minorităţile. Personal, am recomandat, şi ieri, alianţei să nu voteze o asemenea lege, care ar pune sub semnul întrebării nu numai moralitatea noastră, asumarea de către noi a unei minorităţi care trăieşte în ţara asta, dar ar fi un semnal de slăbiciune, pe care nu trebuie să-l dăm. Ne asumăm minoritatea, încercăm să facem ce trebuie.”
În primul rând, denumirea de rom nu a fost niciodată reglementată prin lege, se arată într-un comunicat de presă remis PROMPT MEDIA de CRJ. Denumirea în sine a unui grup etnic nu poate face obiectul legiferării. Ideea de a închide în litera legii denumirea unei etnii vine în contradicţie cu principiile Convenţiei Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale la care România este parte. Conform Convenţiei, orice persoană care aparţine unei minorităţi naţionale are dreptul de a alege în mod liber de a fi tratată sau nu ca atare, şi, prin urmare, de a se recunoaşte sau nu în denumirea adoptată pentru a desemna minoritatea. Aşadar, legiferarea în privinţa denumirii are ca efect tocmai încălcarea drepturilor celor asupra a căror denumire se legiferează.
În al doilea rând, preşedintele operează cu distincţia clară între “noi” şi ”ei”, acei “ei” care, deşi sunt cetăţeni români, n-ar face parte integrantă din “naţiunea” care e chemată, prin urmare, să şi-i asume. În acest context, afirmaţiile din interviul recent dat pentru Financial Times sunt ilustrative pentru atributele negative pe care le-ar avea aceşti “ei” în viziunea preşedintelui: “Ne asumăm total responsabilitatea pentru cetăţenii noştrii, ceea ce înseamnă chiar şi pentru romii care creează probleme prin Paris, sau Roma acum doi ani, sau în Finlanda. În acelaşi timp, considerăm că România a intrat în UE nu doar cu doctorii [săi], care sunt foarte apreciaţi în Franţa, Italia, Germania, şi UK. Nu doar cu oamenii săi de IT, care sunt atraşi din România împreună cu doctorii. Am venit şi cu o minoritate romă. Şi am fi bucuroşi dacă de fiecare dată când preşedintele Sarkozy trimite înapoi o persoană romă să trimită de asemenea şi un doctor sau un specialist în IT.” – www.promptmedia.ro
