Sunt aşteptaţi la vot 65 la sută dintre moldoveni – 96222 – 28112010 – Duminică, 28 noiembrie 2010 în Republica Moldova au loc alegeri parlamentare anticipate, aproximativ 65 la sută din populaţia cu drept de vot a ţării fiin aşteptată la vot, după ce în luna septembrie alegerea președintelui a eșuat. În acest context, Curtea Constituţională a constatat circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate. Mihai Ghimpu, preşedintele în exerciţiu a emis decretul privind dizolvarea Parlamentului. Până după noile alegeri, nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. Scrutinul anticipat, al treilea în ultimele 20 de luni, se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului Electoral, modificat şi completat pe 18 iunie 2010. Principalele modificări legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare prevăd unificarea termenelor campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate, stabilirea termenului de cel puţin 60 de zile pentru perioada electorală, revizuirea pragului electoral la 4% pentru partide, 7% pentru alianțele formate din două partide, 9% pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe partide și 2% pentru candidații independenți. De asemenea, noile alegeri vor fi organizate după noile reguli privind modul de redistribuire a voturilor şi mandatelor care nu au trecut pragul electoral. Astfel, voturile vor fi distribuite egal, succesiv, câte unul fiecărui competitor electoral (anterior mandatele de distribuiau proporţional, partidul cu mai multe voturi fiind avantajat). La apropiatele alegeri, vor putea candida și cetățenii moldoveni care au două sau mai multe cetățenii, prevederea fiind aplicată și pentru membrii CEC. Vor avea drept de vot și deținuții. În ceea ce-i privește pe demnitari (viceprim-miniştrii, viceminiştrii, membrii din oficiu), noile reglementări electorale prevăd obligativitatea suspendării din funcție. Începând cu alegerile din noiembrie, a fost introdus și caracterul obligatoriu şi normativ al deciziilor CEC, iar secțiile de votare de peste hotare vor putea forma secţiilor de votare suplimentare (pe lângă misiunile diplomatice sau în afara acestora), cărora le vor fi repartizat un număr maxim de buletine de vot. Studenţii au dreptul de a vota și în alte localități decât în cele de domiciliu, indiferent dacă au sau nu viză sau reședință în localitatea în care învaţă. În actuala competiție electorală, devine obligatorie publicarea informaţiilor financiare detaliate ale candidaților, iar partidele au dreptul la timpi de antenă gratuit. Libertățile electorale au fost extinse până într-acolo încât afișele electorale și informațiile postate pe internet vr fi acceptate și în preziua alegerilor, și chiar în ziua scrutinului. De asemenea, sunt extinse drepturile observatorilor naţionali şi internaţionali, a fost reglementat modul de depunere şi examinare a contestaţiilor și există sancțiuni penale pentru votul multiplu sau fără drept. Alegerile parlamentare vor fi considerate valabile şi legale dacă la acestea au participat mai mult de o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale şi nu sunt constatate încălcări care să influenţeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor.
Contextul alegerilor parlamentare 2010 – După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 Parlamentul trebuie să aleagă preşedintele Republicii Moldova, însă toate cele patru încercări din 2009 de alegere a şefului statului pe cale parlamentară au eșuat. În perioada decembrie 2009 – iulie 2010 au existat mai multe încercări de rezolvare a situației: modificări legislative, decizii ale Curții Constituţionale, formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să modifice Constituţia, în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar), mergându-se până la implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE).
Ultima soluţie la care a ajuns Parlamentul Republicii Moldova a fost organizarea, la 5 septembrie 2010, a unui referendum republican constituţional, prin care s-a cerut poplației să se pronunțe asupra revizuirii art.78 din Constituţia Republicii Moldova şi promovarea ideii alegerii directe a şefului statului. Ca urmare a prezenței scăzute la vot, referendumul nu a fost validat.
Ca urmare a eşuării tuturor încercărilor de alegere în Parlament a preşedintelui şi după adresarea oficială a Preşedintelui în exerciţiu al ţării, la 21 septembrie 2010 Curtea Constituţională a avizat dizolvarea Parlamentului, iar la 28 septembrie, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat decretul privind dizolvarea Parlamentului (înceând cu data de 29 septembrie 2010). Data stabilită pentru desfăşurarea alegerii noului Parlament a fost stabilită pentru 28 noiembrie 2010. – www.promptmedia.ro
