95020 – 20102010 – Subiectul cel mai sensibil de la summitul bilateral Franta – Germania, pe marginea caruia s-a speculat indelung in prima zi a intalnirii, a fost gasirea de catre Angela Merkel si Nicolas Sarkozy a unei pozitii comuna fata de scutul anti-racheta pe care intentioneaza NATO sa-l instaleze in Europa. Turcia nu s-a decis inca asupra scutului antiracheta al NATO.
Tema scutului antiracheta a fost abordata luni seara in cadrul unei cine festive, la care a participat, in afara de Sarkozy si Merkel, si presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, scrie Euractiv. Merkel si Sarkozy i-au explicat partenerului rus, ca noua strategie de aparare a NATO (ce va fi adoptata in noiembrie, in cadrul la summitului Aliantei care va avea loc in 19 si 20 noiembrie la Lisabona), nu se indreapta impotriva Moscovei. Pentru a sublinia acest lucru, Alianta Nord-Atlantica l-a invitat pe presedintele Medvedev sa participe el insusi la summitul din Portugalia. Aceasta va fi probabil principala stire a reuniunii la nivel inalt de la Deauville, pe fundalul intentiei presedintelui Frantei, de a implica Rusia si in cooperarea internationala la combaterea terorismului, deoarece, a explicat Nicolas Sarkozy: „Riscurile la care sunt expuse tarile noastre sunt aceleasi”.
Secretarul american al apararii, Robert Gates, si-a exprimat speranta luni ca Turcia va aproba sistemul de aparare antiracheta al NATO in Europa, sistem despre care Ankara insista ca nu ar trebui prezentat ca vizand exclusiv natiunile musulmane, si in special Iranul.
Luand cuvantul la conferinta privitoare la relatiile americano-turce care a avut loc luni la Washington, Gates a declarat ca oficialii celor doua tari au discutat despre
„potentialele contributii tehnice si operationale” ale Turciei, in situatia in care scutul antiracheta va fi aprobat.
„Contrar unor stiri din presa, noi nu presam Turcia sa isi aduca o contributie”, a precizat acesta. „Dar ne asteptam din partea Turciei sa sprijine adoptarea capacitatii de aparare antiracheta teritoriala de catre NATO la summitul de la Lisabona”.
Pentru a fi implementat, planul necesita aprobarea tuturor celor 28 de natiuni ale Aliantei.
Ankara a aratat ca aceasta este o chestiune delicata, desi nu se opune in principiu ideii respective. Principala temere a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP), aflat la guvernare, este aceea ca daca Turcia va fi de acord sa gazduiasca componente ale unui sistem definit ca vizand Iranul, decizia aceasta ar putea afecta relatiile sale cu Teheranul, relatii pe care incearca din greu sa le consolideze de la venirea la putere cu opt ani in urma.
„Noi nu percepem nici o amenintare din partea vreunei tari vecine si nu credem ca vecinii nostri constituie o amenintare pentru NATO”, a declarat vineri ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu. www.promptmedia.ro
