94697 – 11102010 – În perioada 13 – 15 octombrie, la Călimăneşti va avea loc cea de-a XVI-a ediţie a conferinţei internaţionale “Progrese în criogenie şi separarea izotopilor”, organizată sub egida Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Conferinţa are ca principal obiectiv prezentarea celor mai noi realizări ştiinţifice în domeniul criogeniei, proceselor izotopice, energeticii nucleare, hidrogenului şi aplicaţiilor lui.
Organizată cu participarea ştiinţifică a Universităţii din Piteşti şi Universităţii din Craiova, conferinţa reprezintă un prilej pentru schimbul de idei şi experienţă între cercetătorii români şi străini, pe domenii de interes comun. În cadrul conferinţei vor fi organizate şi standuri, care vor prezenta mai ales noutăţile aduse de cercetătorii de la institutul vâlcean de cercetare cu privire la energiile din surse regenerabile. Potrivit directorului adjunct al ICSI Râmnicu Vâlcea, dr. Vasile Stanciu, la institut a fost realizată recent o unitate de management a energiilor regenerabile, respectiv un sistem care îmbină funcţionarea generatoarelor de energie din surse regenerabile cu cele pe bază de hidrogen şi pile de combustibil. “Această instalaţie poate furniza constant energie pentru un utilizator staţionar, respectiv pentru o sursă de energie locală. Foloseşte lumină solară, eoliană, dar şi hidrogenul, pentru producerea curentului electric. După cum se ştie, sursele clasice de producere a energiei sunt epuizabile, aşa că ne concentrăm atenţia asupra găsirii unor surse suplimentare de energie”, a apreciat dr. Vasile Stanciu. Din păcate, chiar dacă strategia Comisiei Europene pune mare accent pe dezvoltarea unor resurse de energie nepoluante şi regenerabile, până la realizarea efectivă a unei producţii de masă bazată pe cercetările efectuate în prezent la ICSI Râmnicu Vâlcea mai este cale lungă, deoarece costurile de producţie în masă a acestor instalaţii sunt încă destul de mari. Din acest punct de vedere, ICSI Râmnicu Vâlcea reprezintă România în Platforma Europeană de Tehnologie a Hidrogenului. Această participare a dus, astfel şi la dezvoltarea la Vâlcea a proiectului de construire a „Centrului Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil”, realizat anul trecut cu fonduri bugetare, dar şi cu o parte de cofinanţare asigurată de institutul vâlcean. În categoria aceasta, a folosirii practice a energiei provenită din hidrogen şi pile de combustibil este şi maşina propulsată pe bază de hidrogen care a fost construită încă de acum doi ani la ICSI Râmnicu Vâlcea. Cercetătorii vâlceni au reuşit în prezent să crească performanţele autovehiculului, acesta atingând acum până la 200 de kilometri autonomie şi o viteză de aproximativ 25 de kilometri pe oră.
Institutul de Criogenie este un partener cheie pentru realizarea proiectului de la Cernavodă – Specialiştii de la ICSI Râmnicu Vâlcea au dezvoltat şi o instalaţie-pilot pentru separarea izotopilor hidrogenului, care poate fi folosită şi la separarea apei grele sau în instalaţiile de apă grea de la Centrala atomo-electrică de la Cernavodă. Cu sprijinul cercetătorilor de la ICSI Râmnicu Vâlcea, apa grea folosită la Cernavodă este adusă la concentraţia potrivită în deuteriu pentru a putea fi folosită. Proiectul de construire la Centrala atomo-electrică de la Cernavodă a unei instalaţii de detritiere este în acest moment în stadiu avansat de execuţie. Liviu Stefan, managerul proiectului, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea, coordonator în această acţiune va susţine în cadrul conferinţei o expunere în cadrul căreia va prezenta progresele făcute în privinţa separării tritiului şi deuteriului, dar şi stadiului în care se află contractul încheiat cu SN Nuclearelectrica. În urma proiectului va fi construită la Cernavodă o instalaţie de detritiere, urmând ca proiectul să fie finalizat în anul 2011. În 2007, proiectul de cercetare “Dezvoltarea procesului de separare a tritiului prin distilare criogenică, aplicabil la instalaţiile de detritiere aferente reactorului CANDU şi reactorului de fuziune ITER”, coordonat de Anisia Bornea de la ICSI, a câştigat premiul pentru cercetare în domeniul său, iar în 2008 premiul de excelenţă acordat de ANCS pentru cel mai mare transfer tehnologic a fost acordat ICSI. Companiile implicate în proiect sunt: ICSI – tehnologie, susţinere licenţiere, SITON, AECL Canada CELIN SA, ISTECH – acoperind toate aspectele necesare realizării proiectului. Unul dintre rezultatele aplicării acestui proiect va fi obţinerea cunoştinţelor şi a experienţei necesare şi pentru operarea ITER. Instalaţia de detritiere de la Cernavodă va fi pusă în funcţiune înainte de construirea unei facilităţi de acest tip la ITER, iar Cernavodă va deveni unul dintre principalii furnizori de tritiu pentru proiectul de la Cadarache. Instalaţia de detritiere este un element de bază într-o instalaţie nucleară. Mai există o instalaţie de detritiere în Canada, la Darlington, o instalaţie la nivelul anilor ’70, cu tehnologia anilor respectivi şi mai există o instalaţie în Coreea, la Volsung, care utilizează o tehnologie similară celei care se va aplica la Cernavodă. La Râmnicu Vâlcea există o instalaţie experimentală de detritiere, care a dezvoltat tehnologia românească. Rezultatul cercetării de la ICSI se va aplica însă la Cernavodă.
Institutul de Criogenie amprentează vinurile într-un laborator specializat – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare a acceptat în ultimii doi ani o provocare aparent exotică şi şi-a dezvoltat capacitatea de a stabili amprenta izotopică a vinurilor. Acest proiect este rezultatul unei colaborări intersectoriale cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi reprezintă soluţia cea mai sigură de verificare a autenticităţii vinurilor. Prima metodă aplicată era verificarea după zona de cultură, dar la aceasta se adaugă acum şi amprenta realizată la ICSI Râmnicu Vâlcea pe baza compoziţiei vinului, prin analiză izotopică. Printre altele, buletinul de analiză emis de institutul vâlcean stabileşte gradul de alcool din băutura respectivă, dacă a fost adăugat zahăr sau glicerol, precum şi dacă băutura a fost înmulţită sau nu cu apă. Cercetătorii urmăresc astfel ca băuturile să nu fie contrafăcute, sau gustul acestora să nu fie modificat prin aditivi dincolo de limitele admise. Analizele care se efectuează la ICSI Râmnicu Vâlcea permit inclusiv depistarea falsurilor din vinuri, dar şi analiza altor produse alimentare. “Din acest an, depistăm falsurile din vinuri, din produsele de miere sau pesticidele din fructe. Prin analizele pe care le facem la institut putem depista zahărul sau apa puse în vin sau în miere. Aceleaşi analize le putem face şi la băuturile spirtoase”, a precizat prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, directorul general al institutului vâlcean. Investiţia în această tehnologie a costat aproximativ două milioane de euro, fiind realizată din fondurile ICSI Râmnicu Vâlcea. Laboratorul eliberează un buletin de calitate, un fel de cazier al produsului. Cel mai mic preţ pentru o analiză este de 25 de euro, dar costul poate ajunge, în funcţie de complexitatea cererii, până la câteva sute de euro. În privinţa vinurilor, acest buletin de analiză îşi propune să certifice conformarea produsului la reglementările europene, care se aplică pentru vinul destinat comercializării. Institutul vâlcean a devenit cunoscut pentru aplicaţiile practice ale cercetărilor întreprinse aici în urmă cu mai mult de zece ani, când a fost dată în folosinţă o instalaţie tehnologică care produce apa sărăcită în deuteriu, denumită acum “Qlarivia”, folosită de multe persoane pentru a preveni îmbătrânirea. Este o apă medicinală, care poate fi consumată de toată lumea, iar concentraţia scăzută în deuteriu (izotop al hidrogenului) din această apă încetineşte procesul de diviziune celulară din organism, astfel încât s-au observat efecte de încetinire a procesului de îmbătrânire a organismului.
În acest an sunt aşteptaţi la Vâlcea reprezentanţi ai unor universităţi şi institute de prestigiu, cercetători străini de prestigiu, dar şi cei ai unor organizaţii non-guvernamentale care au activitate în acest domeniu. Din comitetul de program fac parte acad. Marius Peculea (Academia Română), dr. Florin Buzatu (IFA Bucureşti Măgurele), prof. dr. Gheorghe Barbu, conf. Benedict Oprescu şi conf. dr. Viorel Malinovschi (Universitatea din Piteşti), prof. dr. Mihail Mangra (Universitatea din Craiova), conf. dr. Adrian Roşca (Universitatea din Craiova), prof. dr. Christian Ekberg (Universitatea Chalmers din Suedia), dr. Gerard Cognet (Comisariatul de Energie Atomică Franţa), dr. Ion Cristescu (FZK Karlsruhe, Germania), prof. dr. Rey Fernandes (Universitatea Tehnică Lisabona, Portugalia), prof. dr. Sema Baykara (Universitatea Tehnică din Istambul, Turcia), prof. dr. Konstantin Petrov (Institutul de Electrochimie, Sofia, Bulgaria), prof. dr. Angelo Moreno (ENEA, Italia), prof. dr. Ashok Vaseashta (Universitatea Marshall, Huntington, SUA), dr. Kris Dylst (SCK-CEN, Mol, Belgia), prof. dr. Nicolae Zamfir (INC-DFIN – HH Bucureşti Măgurele), dr. Anisia Bornea (INC-DTCI – ICSI Rm. Vâlcea), dr. Constantin Păunoiu (RAAN – SCN Piteşti), dr. Damian Axente (INC – DTIM Cluj Napoca), dr. Dumitru Şteflea (Conphys Rm. Vâlcea) şi dr. Mihai Varlam (INC – DTCI – ICSI Rm. Vâlcea). – www.promptmedia.ro
