Cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi duminică, 5 septembrie, pentru a se pronunţa în legătură modificarea procedurii de alegere a preşedintelui. Potrivit Barometrului socio-politic, realizat şi lansat la Chişinău de Institutul de Marketing şi Sociologie IMAS, peste 70% dintre cetăţenii Republicii Moldova vor participa la referendum, iar peste 90% dintre cei chestionaţi susţin alegerea preşedintelui ţării prin vot direct. De altfel, majoritatea partidelor participante – 17 din cele 25 care participă la referendum – susţin ideea modificãrii
Constituţiei, astfel ca preşedintele ţãrii să fie ales direct de cetăţeni. Printre acestea sunt şi cele patru formaţiuni constituante ale
Alianţei pentru Integrare Europeanã (AIE), aflatã la guvernare. Alte şapte partide se opun ideii modificării Constituţiei, sau, în general, îndeamnă populaţia să boicoteze referendumul. Printre acestea este şi Partidul Comuniştilor, cea mai mare forţã politicã din ţară, în prezent aflată în opoziţie.
În ultima zi a campaniei pentru referendum, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au transmis un mesaj comun alegătorilor, îndemnându-i să se prezinte la urne şi să voteze în favoarea alegerii preşedintelui prin vot direct. Potrivit celor patru lideri, aceasta este singura soluţie pentru impasul politic-constituţional. Totodată, aceştia insistă ca cetăţenii să-şi exercite dreptul la vot şi la participarea directă a alegerii preşedintelui ţării. Cei patru lideri ai Alianţei au explicat avantajele participării la referendum şi importanţa alegerii preşedintelui direct de către cetăţeni.
Referendumul reprezintã o etapă către alegerile parlamentare anticipate şi, eventual, cele prezidenţiale anunţate pentru luna noiembrie. Necesitatea referendumului a apărut după ce în 2009 două Parlamente nu au reuşit să aleagă preşedintele, astfel că s-a ajuns la dizolvarea acestui for, iar actualul Legislativ va fi dizolvat după referendum, aşa cum deja a anunţat preşedintele interimar Mihai Ghimpu. În prezent, preşedintele ţării este ales de Parlament cu votul a 61 din 101 deputaţi.
Pentru referendumul de duminică, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a amenajat 2.035 de secţii de votare în ţară, 78 de secţii peste hotare, iar în listele electorale au fost înscrişi 2,6 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Cei care nu se regăsesc pe listele electorale permanente îşi vor putea exercita dreptul de vot după ce vor fi înscrişi în listele suplimentare. CEC a acreditat 156 de observatori internaţionali. În România, vor fi deschise şase secţii de votare – două la Bucuresti, la sediul Ambasadei şi la Consulat, celelalte – la Iaşi, Cluj-Napoca, Galaţi şi Timişoara. Cele mai multe birouri electorale – 20 – vor fi deschise în Italia.
Conform art.75 din Constituţia Republicii Moldova, cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului, iar hotărârile adoptate au putere juridică supremă. Referendumul din 5 septembrie 2010 este primul referendum constituţional organizat în Republica Moldova.
La sfârşitul anului trecut, Uniunea Europeană şi Republica Moldova au convenit continuarea eforturilor de apropiere a Moldovei de UE. Aşa se face că după schimbarea de putere intervenită la ultimele alegeri generale din Moldova, pe agenda politicienilor au devenit prioritare reformele politice, sociale şi economice, dar şi aplicarea unor standarde în domeniul drepturilor omului, a principiilor democratice şi ale statului de drept în Moldova, în care un important rol îl are societatea civilă, toate acestea apropiate de standardele UE, de care Republica Moldova a anunţat că intenţionază să se apopie.
Ca stat membru UE, România insistă pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară şi creşterea contribuţiei UE la finanţarea proiectelor de dezvoltare. De asemenea, România va acţiona pentru realizarea unor proiecte bilaterale în relaţia cu Republica Moldova, domeniile prioritare fiind comerţul, transporturile, energia şi educaţia.
La ultima sa întâlnire cu ambasadorii României, preşedintele Traian Băsescu le-a cerut acestora să explice în capitalele unde îşi îndeplinesc misiunea de ce România susţine Republica Moldova în procesul de integrare în UE şi decizia de a simplifica foarte mult procedura de acordare a vizelor şi a cetăţeniei pentru cetăţenii moldoveni.
“Astăzi,la Chişnau este o guvernare democratică, o guvernare care îşi doreşte integrarea în Uniunea Europeană şi o guvernare pentru care noi facem eforturi transparente, deschise, să se menţină şi după alegerile viitoare, pentru că numai aşa vedem sprijinit efortul nostru de a aduce Republica Moldova în pachetul de integrare în Uniunea Europeană”, a precizat şeful statului. “Lucrurile nu sunt întotdeauna cunoscute de oamenii politici, chiar cei din Europa, şi efortul de a explica de ce România susţine Republica Moldova în procesul de integrare în UE este un efort pe care trebuie să îl preia toată diplomaţia românească”, a mai spus preşedintele României, la întâlnirea cu diplomaţii români. – www.promptmedia.ro
