Federatia Autoritatilor Locale din Romania intentioneaza sa infiinteze o Banca de Investitii a Administratiilor Locale prin intermediul careia autoritatile locale sa poata avea acces la credite mult mai rapid si mai ieftin. La ora actuala administratia locala lucreaza numai cu trezoreria statului, ceea ce ii creeaza un dezavantaj daca este sa luam in considerare ca la trezorerie conturile nu sunt purtatoare de dabanda. Vicepresedintele FALR, primarul sectorului III al capitalei, Eugen Plesca, este de parere ca o parte din conturile primariilor ar trebui sa fie rulate si prin bancile comerciale, iar autoritatile locale sa-si asume riscurile.
Cum v-a venit ideea infiintarii unei Banci de investitii a Administratiei Locale?
– Rationamentul te foarte suimplu: degeaba este autonomie legala, administrativa, daca nu exista si autonomie financiara. O primarie trebuie sa aiba grija, ca in afara de taxele si impozitele pe care le aduna, sa-si faca un buget cat mai bogat, sa apeleze si la credite. Banca de Investitii a Administratiilor Locale la care ne gandim are rolul de a facilita accesul administratiilor locale la aceste credite. In prezent lucram cu trezoreriile. Este foarte bine, este frumos, este legal. Pentru ca legislatia referitoare la manipularea banilor publici este destul de restrictiva nu putem lucra si cu bancile cometrciale. O Banca de Investitii a Administratiilor Locale ar permite ca aceste credite obtinute de administratiile publice locale sa fie depozitate in aceasta banca si sa produca dobanzile pe care nu le obinem altfel. Este un lucru foarte important pentru noi, pentru ca in trezorerii banii nostri nu produc dobanzi. Creditele pe care le facem la trezorerii sunt de fapt credite facute din banii nostri, iar nevoile de investitii sunt in ultima perioada foarte mari si presante. Cand nu ai banii tai apelezi la acel credit, iar cand ai banii ii depui la banca si iti platesti creditul, ba mai obtii si dobanzi. Pe de alta parte, alocatiile bugetare de la stat sunt din ce in ce mai reduse din cauza constrangerilor economice si avem nevoie de a mobiliza sursele proprii, avem nevoie sa facem reportari de sume din bugete de pe un an la altul.
– Aparitia unei astfel de banci presupune o suplimentare a fondurilor primite de la buget sau va duce la reducerea acestora?
– Cum a spus si premierul Adrian Nastase, odata cu adoptarea bugetului pentru anul 2003 vor fi separate bugetele locale de bugetul general. In acel moment, noi nu vom mai cere bani pentru ca si competenta primariilor si a consiliilor locale va fi mai mare in a-si asigura sursele. In momentul in care ai propria banca ai posibilitatea sa faci propria societate pe actiuni. Vrem sa atragem in aceasta initiativa primariile, consiliile locale, consiliile judetene.
– Aveti cunostinta daca in alte state exista astfel de banci? A fost testata utilitatea unor astfel de institutii in state dezvoltate si mai avansate decat Romania in domeniul democratiei?
– In alte tari deja exista astfel de banci ale administratiei locale. Spre exemplu exista in Olanda, Germania si in multe altele. Deci utilitatea lor a fost deja demonstrata, iar sistemul de lucru si-a dovedit eficienta.
– Initiativa dvs. ar trebui analizata si aprobata de mai multe autoritati care au legatura cu sistemul financiar-bancar. Ati facut deja pasi in aceasta directie?
– Este o initiativa a Federatiei Autoritatilor Locale, iar proiectul a fost inaintat Ministrrului de Finante si Ministerului Administratiei publice Locale. Nu este un lucru care sa se faca de pe o zi pe alta, probabil ca va dura cel putin un an. Se va discuta cu toate ministerele implicate, cu Banca Nationala. Initiativa va fi analizata, dar noi o vom sustine si cu argumente. Vrem sa implicam si institutii financiare internationale si banci comerciale interesate. Una este sa iei un credit comercial si alta este sa iei un credit de investitii, iar lucrurile sunt cu atat mai avantajoase cu cat actionarii sunt administratiile locale. Banca va fi orientata mai putin spre profit, cat mai ales spre acordarea de credite pentru investitii.
– Care sunt domeniile in care se va investi sau pentru care vor fi acordate facilitati la investitii?
– Se va investi in proiecte de dezvoltare in special in domeniul serviciilor platite (de exemplu pe servicii de canalizare), in constructii, in infrastructura. In nici un caz spre protectie sociala, pentru ca acesti bani nu vor determina returnarea creditului. Pentru proiectele mai mari se pot asocia mai multe consilii judetene. Spre exemplu, pentru construirea unei fabrici de mixturi asfaltice. Sa nu mai luam mixturile asfaltice de la firmele care il vand cu preturile mari, mai multe consilii locale se pot asocia pentru construirea unei astfel de fabrici, care va si vinde. Un alt exemplu este o intreprindere de desfundat canale. Preturile practicate in Capitala de Apa Nova sunt imense, de ce sa nu le facem concurenta, sa desfundam noi canalele, sa punem preturi mai mici, dar usor profitabile, sa facem treburile cu oamenii nostri, facem locuri de munca, facem concurenta la monopolul detinut de Apa Nova.
– Unde vor functiona bancile. V-ati gandit deja la sedii? Exista un plan de dezvoltare?
– Banca va trebui sa aiba sedii si in Bucuresti, si in tara. Este de preferat o retea gata construita, pe care nu cred ca va fi greu sa o gasim. In plus, pot exista ghisee ale acestei BIAL chiar in cadrul primariilor. Ba chiar salariile angajatilor, care se iau pe carduri, pot fi date BIAL. Acest lucru nu trebuie inteles ca o tentativa a administratiei locale de a falimenta alte banci ci doar ca o dorinta a noastra de a face ca lucrurile sa mearga mai repede, mai bine si mai ieftin pentru administratia locala. Parerea mea este ca bancile comerciale nu se vor teme de concurenta, ci dimpotriva se vor bucura ca pe piata apare un nou concurent serios.
– Cine va asigura managementul bancii. Vor fi folosite persoane din administratia locala sau se va face un contract de performanta?
– Conducerea va fi asigurata printr-un contract de management. Nu vor fi adusi oameni din administratie, noi rezumandu-ne numai la a fi actionari. Va fi un contract managerial pe baza de performanta dupa principiile unui manageriat bancar.
