148363 – 31102017 – Deputatul USR Adrian Dohotaru şi-a anunţat, marţi, într-o postare pe pagina sa de Facebook, demisia din partid. El a plecat la o zi după ce noul preşedinte al USR, Dan Barna, a anunţat că vrea ca USR să se poziţioneze în zona de centru-dreapta. Dohotaru a anunţat că vrea să înfiinţeze o mişcare politică de stânga.
„Îmi dau demisia din USR. Cum sunt un om al dialogului, voi colabora pe proiecte punctuale cu USR şi cu celelalte partide. Plec din USR în speranţa şi cu dorinţa de a construi o mişcare coerentă de stânga, care să plece de la premisa că lumea în general, România în particular, trec printr-un larg deficit de democraţie, mai ales în sfera economică”, a scris Adrian Dohotaru pe Facebook. Dan Barna a fost ales preşedinte al USR la congresul de sâmbătă, ca urmare a demisiei preşedintelui-fondator, Nicuşor Dan.
„USR trece prin momente dificile, cu alegeri contestate şi un proaspăt preşedinte boicotat de filială Bucureşti, de unii parlamentari şi alţi delegaţi. Preşedintele anterior, fondatorul partidului şi-a dat demisia, iar disputele interne se ţin lanţ.
Când am intrat în USR, partidul îşi propunea să fie o formaţiune de centru, în interiorul căreia co-existau mai multe orientări ideologice: liberali, conservatori, ecologişti, oameni de stânga. Ceea ce ne unea era încercarea de reînnoire a clasei politice. Din păcate, confruntarea care s-a dat nu a fost una între viziuni doctrinare concurente, ci o luptă de putere şi de orgolii. Cu toate astea, deznodământul acestei confruntări e următorul: azi USR este un partid al cărui preşedinte renunţa la federalismul ideologic care ne adusese împreună şi proclamă pe fata orientarea de dreaptă a partidului.În acest context, cred că toţi cei ca mine, care nu sunt de dreapta, nu îşi mai găsesc locul în USR. Sunt un om de stânga şi toate demersurile şi iniţiativele mele politice din ultimul an, în care am fost deputat USR, au fost consonante cu viziunea mea politică. M-am pronunţat răspicat împotriva modului în care se vor achiziţiona rachetele Patriot şi creşterii bugetului apărării când avem atâtea probleme în sănătate şi educaţie. Am lucrat la un proiect de lege pentru accesibilizarea şi creşterea stocului de locuinţe publice. Lucrez momentan la o iniţiativă legislativă care prevede introducerea coşului minim de consum în fundamentarea salariului minim şi a politicilor salariale.
Totodată, lucrez la o serie de modificări legislative care au ca scop limitarea orelor de muncă suplimentare, penalizarea angajatorilor care obstrucţionează activitatea sindicală, etc. Nu cred că aceste demersuri sunt compatibile cu un partid de dreapta, pentru că ele sunt înrădăcinate într-o viziune despre societate în care prosperitatea produsă de o naţiune este distribuită echitabil între muncă şi capital şi în care cei defavorizaţi nu sunt puşi la zid şi stigmatizaţi, ci ajutaţi şi integraţi.
Acestor iniţiative li se adăugă teme de mediu (reducerea risipei, exproprieri pentru spaţii verzi, propunerea de amenajare de spaţii publice, mobilitate alternativă la traficul auto privat etc.) şi de bună guvernare prin instrumente participative (bugetul participativ, un instrument venit iniţial dinspre stânga politică).Îmi doresc o platformă civico-politică în stare să concureze PSD, dar şi celelalte partide, dinspre (centru) stânga, cu oameni de stânga, proaspăt implicaţi partinic. Realitatea în România e de stânga. Ne confruntăm cu inegalităţi flagrante, avem aproape jumătate din populaţie care trăieşte în sărăcie şi excluziune socială, aproape o treime din angajaţi pe salariu minim, investiţiile în sănătate şi educaţie sunt cele mai mici din UE.Totuşi, problemele acestea nu sunt traduse în programe coerente ori în preocupările de zi cu zi ale oamenilor politici. Ştiu asta, sunt în Parlament, aud ce se discută să vă pot spune – suntem decuplaţi de ţară.
Noţiunile de stânga şi dreaptă nu sunt vorbe goale. Am strigat în campania: „Stânga, dreaptă nu contează USR tara salvează!”. Am fost naivi. O ţară nu se salvează doar cu un apel la valori morale, o mişcare politică are nevoie de fundamente ideatice solide şi sper că se va întâmpla în noul USR de dreapta. Dacă dreapta la noi vede corupţia doar la stat, stânga îi vede dimensiunile economice sistemice, care sunt globale, nu specific locale, aşa cum au arătat şi dosarele Panama Papers. Mai mult, sub umbrelă anti-corupţiei, s-au făcut cele mai desantate apeluri la privatizarea bunurilor publice şi comune, la retragerea societăţii din economie. Dreapta la noi marginalizează subiectele sociale. „Socialul” devine un apendice al creşterii economice, o fărâmă de redistribuit şi aceea contestată. Un model coerent de societate nu sacrifica drepturile angajaţilor, protecţia lor, dorinţa legitimă la un salariu pe mare şi, mai ales necesitatea democratizării firmei, pe altarul profitului.
O mişcare civico-politică de stânga înţelege că abuzurile la adresa mediului, de la tăierile de păduri, la cianuri şi transformarea parcurilor în parcări, nu sunt doar rodul corupţiei şi ineficientei administrative. Ţine de o logică anume, de modelul de (sub) dezvoltare ales şi de integrarea noastră la periferia capitalismului. Mai mult, o mişcare ecologistă la stânga spectrului politic actual vede problemele de mediu într-un mod sistemic, în însuşi modelul de creştere ales, cu externalităţi ca poluarea, risipă, consumul excesiv al unora în detrimentul altora.
Îmi dau demisia din USR. Cum sunt un om al dialogului, voi colabora pe proiecte punctuale cu USR şi cu celelalte partide. Plec din USR în speranţa şi cu dorinţa de a construi o mişcare coerentă de stânga, care să plece de la premisa că lumea în general, România în particular, trec printr-un larg deficit de democraţie, mai ales în sfera economică. Avem nevoie de o guvernantă participativă, de mai multă democraţie, de o gândire din perspectiva celor dezavantajaţi social şi economic, adică marea majoritate a cetăţenilor, în loc de apelul actual, inclusiv în USR, la meritocraţie. Apelul meu e simplu: democraţie sau barbarie! Şi îi invit să mi se alăture pe cei care cred în aceste idei.”
